1. [DEX '09] ÎMBLĂTIT s. n. (Înv.) Îmblătire; p. ext. timpul când se face îmblătirea. [Var.: (reg.) umblăcit s. n.] – V. îmblăti.
2. [MDA2] îmblătit1 sn [At: ECONOMIA 54/14 / S și: (înv) înb~ / V: (reg) ~ăcit1, îml~, umblăcit, um~ / Pl: ~uri / E: îmblăti] (Reg) 1-3 Îmblătire (1-3). 4 (Pex) Perioadă de timp când se face îmblătirea (1).
3. [DEX '98] ÎMBLĂTIT s. n. Îmblătire; p. ext. timpul când se face îmblătirea. [Var.: (reg.) umblăcit s. n.] – V. îmblăti.
4. [DLRLC] ÎMBLĂTIT s. n. Îmblătire. Îmblătitul snopilor. ♦ Timpul, epoca îmblătirii. S-a întîmplat pe la îmblătitul grîului. CAMILAR, N. II 114. – Variantă: umblăcit (ALECSANDRI, T. 634) s. n.
5. [DEX '09] UMBLĂCIT s. n. v. îmblătit.
6. [MDA2] îmblăcit1 sn vz îmblătit1
7. [MDA2] îmlătit1 sn vz îmblătit1
8. [MDA2] umblăcit sn vz îmblătit
9. [MDA2] umblătit sn vz îmblătit
10. [DOOM 3] îmblătit (înv.) s. n.
11. [DOOM 2] îmblătit (înv.) s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL