1. [MDA2] uitucie sf [At: UNIVERSUL (1846), 200/2 / V: ~tăcie / Pl: -ii / E: uituc + -ie] 1-3 Uituceală (1-3). 4 (Înv) Amnezie.
2. [CADE] UITUCIE sf. Starea celui uituc: trezindu-se din uitucia lui, Petru se văzu singur, singurel (ISP.).
3. [DLRLC] UITUCIE s. f. (Rar) Uituceală. Trezindu-se din uitucia lui, Petru se văzu singur, singurel. ISPIRESCU, la CADE.
4. [DLRM] UITUCIE s. f. (Rar) Uituceală. – Din uituc + suf. -ie.
5. [Scriban] uĭtucíe f. Vest. Defectu de a fi uĭtuc. – Și -ăcíe (vest) și -uceálă, pl. elĭ.
6. [MDA2] uităcie sf vz uitucie
7. [Scriban] uĭtăcíe, V. uĭtucie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL