1. [DEX '09] ȚUCA, țuc, vb. I. Tranz. și refl. recipr. (Reg.) A (se) săruta. – Din țoc.
2. [MDA2] ciuca v vz țuca
3. [MDA2] țuca vtrr [At: KLEIN, D. 444 / V: ciu~ / Pzi: țuc / E: țuc1] (Reg) 1-2 A (se) săruta.
4. [CADE] ❍ȚUCA (țuc) vb. tr. și refl. Ⓟ Trans. Băn. Oaș. A (se) pupa, a (se) săruta: Buze moi și subțirele, Hai să ne țucăm cu ele! (IK.-BRS.) [țoc!].
5. [DLRLC] ȚUCA, țuc, vb. I. Tranz. (Regional) A săruta. Haide, mîndră, să te țuc, Că mîne mă duc la plug. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 476.
6. [Scriban] țuc, a -á v. tr. (var. din a țocăi. Cp. cu sîrb. cukati, a izbi, bg. cukam, beaŭ vin mult). Trans. Ban. Fam. Sărut, pup.
7. [DOOM 3] țuca (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. țuc, 2 sg. țuci, 3 țucă; conj. prez. 1 sg. să țuc, 3 să țuce
8. [DOOM 2] țuca (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 țucă
9. [DRAM 2021] țucá, țuc, v.t.r. A săruta: „Țucu-i ochii lui cei dragi” (Calendar, 1980: 100). – Din țuc „cuvânt care imită zgomotul produs de un sărut” (MDA).
10. [DRAM 2015] țuca, țuc, vb. intranz. – A săruta: „Țucu-i ochii lui cei dragi” (Calendar, 1980: 100). – Din țuc „cuvânt care imită zgomotul produs de un sărut” (MDA).
11. [DRAM] țuca, țuc, vb. intranz. – A săruta: „Țucu-i ochii lui cei dragi” (Calendar 1980: 100). – Din țoc „cuvânt care imită zgomotul produs de un sărut”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL