1. [DEX '09] ȚINUTAL, -Ă, ținutali, -e, adj. (Înv.) Privitor la ținut (II), care aparține unui ținut. – Ținut + suf. -al.
2. [MDA2] ținutal, ~ă a [At: (a. 1839) URICARIUL, V, 11/9 / Pl: ~i, ~e / E: ținut1 + -al cdp fr territorial] (Înv) Care aparține unui ținut1 (18).
3. [CADE] ❍ȚINUTAL adj. Mold. De ținut, județean: autoritate ~ă (ALECS.).
4. [DEX '98] ȚINUTAL, -Ă, ținutali, -e, adj. (înv.) Privitor la ținut (II), de ținut. – Ținut + suf. -al.
5. [DLRLC] ȚINUTAL, -Ă, ținutali, -e, adj. (Învechit) Privitor la ținut1 (1). V. județean. Autoritate ținutală. ALECSANDRI, la CADE.
6. [Șăineanu, ed. VI] ținutal f. Mold. județean: autoritate ținutală AL.
7. [Scriban] *ținutál, -ă adj. De ținut, de județ, județenesc.
8. [DOOM 3] ținutal (înv.) adj. m., pl. ținutali; f. ținutală, pl. ținutale
9. [DOOM 2] ținutal (înv.) adj. m., pl. ținutali; f. ținutală, pl. ținutale
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL