1. [DEX '09] TERFELOAGĂ s. f. v. terfelog.
2. [MDA2] terfeloagă sf vz terfelog
3. [DEX '09] TERFELOG, terfeloage, s. n. Registru, catastif, carte (veche, ruptă, zdrențuită și murdară). [Var.: terfeloagă s. f.] – Terfeli + suf. -og.
4. [MDA2] tărfăloagă sf vz terfelog
5. [MDA2] tărfălog sn vz terfelog
6. [MDA2] târfăloagă sf vz terfelog
7. [MDA2] târfălog sn vz terfelog
8. [MDA2] târfloagă sf vz terfelog
9. [MDA2] târloagă2 sf vz terfelog
10. [MDA2] terfăloagă sf vz terfelog
11. [MDA2] terfelog [At: (a. 1714) IORGA, S. D. VI, 151 / V: (reg) tărfăl~, târfăl~, trifăl~, țer~ sn, tărfăloagă, târfăloagă, târfloagă, târloagă, ~făloagă, ~oagă sf / Pl: ~oage sn, ~ogi sm / E: terfeli + -og cf slv трефелои, трефолои „minei de sărbători”] 1 sn (Înv) Document (2) (vechi și rupt). 2 sn (Înv) Registru. 3 sn (Reg; lpl) Carte (16) (veche și ruptă). 4 sm (Reg; șîf terfeloagă, târfăloagă) Obiect (de îmbrăcăminte sau de încălțăminte) stricat, vechi, rupt Si: ruptură, vechitură. 5 sm (Reg; fîg) Om de nimic. 6 sm (Reg; fig) Om bătrân. 7 sf (Reg; fig; îf târfăloagă, terfeloagă) Femeie de moravuri ușoare Si: târfă1 (2).
12. [MDA2] trifălog sn vz terfelog
13. [MDA2] țerfelog sn vz terfelog
14. [DLRLC] TĂRFĂLOG s. n. v. terfelog.
15. [DLRLC] TERFELOG, terfeloage, s. n. 1. Registru, catastif, condică. Scriau la terfelogul logofeției atîtea cărături de la pădure. SADOVEANU, N. F. 9. 2. (Mai ales la pl.) Termen de dispreț pentru cărți, acte, documente vechi, rupte; hîrțoage. Mamă, ia mai dă-mi, rogu-te, cărțile mele oleacă. – Ci lasă-le încolo de terfeloage, măi băiete. C. PETRESCU, R. DR. 29. Voi căta pintre terfeloagele mele copia corespondenții ce au ținut la 1858 pentru apărarea titlului de Principatele Unite. ALECSANDRI, S. 250. – Variante: tîrfălog (CAMILAR, N. II 269), tărfălog (NEGRUZZI, S. I 185) s. n., terfeloagă (PAS, Z. I 20, ALECSANDRI, T. 100) s. f.
16. [DLRLC] TÎRFĂLOG, -OAGĂ[1] s. n. v. terfelog.
17. [Șăineanu, ed. VI] terfelog n. 1. registru provizoriu; 2. pl. acte, cărți vechi. [Tras din terfelì].
18. [Scriban] taftalóg, traftalóg și terfelóg n., pl. oage (ngr. taftalógos, care înșiră aceleașĭ lucrurĭ, infl. de terfelesc orĭ și de tefter. V. taŭtologie). Iron. Carte saŭ condică voluminoasă și unsuroasă, chitan, hîrțoagă. – Și tîrfălóg și terfeloagă.
19. [Scriban] terfelóg, V. taftalog.
20. [Scriban] tîrfălóg, V. taftalog.
21. [DOOM 3] !terfeloagă (carte veche etc.) s. f., g.-d. art. terfeloagei; pl. terfeloage
22. [DOOM 2] terfelog s. n., pl. terfeloage
23. [Argou] terfeloagă, terfeloage s. f. prostituată
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL