Definiție și ce înseamnă tundere

1. [DEX '09] TUNDERE, tunderi, s. f. 1. Acțiunea de a (se) tunde și rezultatul ei. 2. Operație de finisare a țesăturilor cu ajutorul unor mașini speciale, pentru a le uniformiza și netezi. – V. tunde.

2. [MDA2] tundere sf [At: DRLU / Pl: ~ri / E: tunde] 1-3 Tuns1 (1-3). 4 (Spc) Operație de finisare a țesăturilor cu ajutorul unor mașini speciale, care constă în uniformizarea înălțimii fibrelor de la suprafață. 5 (Înv) Retezare (prin fraudă) a unei părți din monedele de aur.

3. [DEX '98] TUNDERE, tunderi, s. f. 1. Acțiunea de a (se) tunde și rezultatul ei. 2. Operație de finisare a țesăturilor cu ajutorul unor mașini speciale, pentru a le uniformiza și netezi. – V. tunde.

4. [DLRLC] TUNDERE, tunderi, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) tunde și rezultatul ei.

5. [DEX '09] TUNDE, tund, vb. III 1. Tranz. și refl. A(-și) scurta, a(-și) reteza, a(-și) tăia părul, barba sau mustața. ♦ Tranz. A tăia lâna sau părul de pe corpul unui animal. ♦ Tranz. P. anal. A tăia în mod egal fibrele unei țesături, iarba, frunzele, crengile copacilor etc. 2. Tranz. (în ritualul Bisericii ortodoxe) A tăia părul de pe capul unui bărbat înainte de a-l călugări; p. ext. a călugări. 3. Tranz. (Fam.; în expr.) A o tunde = a fugi (pe furiș), a dispărea, a o șterge. – Lat. tondere.

6. [MDA2] tunde [At: CORESI, EV. 425 / Pzi: ~nd, (reg) ~ng, ~nt, ~nz, 4 (reg) ~dem / E: ml tondere] 1-2 vtr A(-și) tăia părul, barba sau mustața (până la piele) Si: a reteza, a scurta, (pop) a tușina (7). 3-4 vtr (În ritualul bisericii ortodoxe; cu referire la bărbați; șîe a (se) ~ (de) călugăr sau monah) A(-și) tăia părul de pe cap înainte de a (se) călugări. 5-6 vtr (Pex) A (se) face călugăr. 7-8 vtr (Pfm; îe) A (se) ~ pilug (sau zero ori, reg, brebenel, cocean, ridiche) A(-și) tăia părul de pe cap până la piele. 9 vt (Pop; îe) A ~ (pe cineva) bine A bate (pe cineva) foarte tare. 10 vt (Pop; îe) A-i ~ (cuiva) botul A întrerupe pe cineva din vorbă. 11 vt A scurta lâna sau părul de pe corpul unor animale Si: (reg) a tușina (5). 12 vt (Pan; c. i. iarbă, crengile copacilor, vița de vie, fibrele unei țesături etc.) A tăia în mod egal Si: a scurta, (reg) a tușina 13 vt (Reg; îe) A ~ stupii A tăia fagurii dintr-un stup pentru a recolta mierea. 14 vt (Reg; îe) A ~ spuma A lua spuma de pe zerul care fierbe (când se face urda). 15 vz (Pfm;îe) A o ~ (la sănătoasa sau la fugă ori pe-aici încolo) A fugi (pe furiș). 16 vt (Pfm; îe) A ~ pe cineva A-i cere cuiva o sumă mare de bani în schimbul unui serviciu.

7. [MDA2] țunder sn [At: DER / Pl: ~e / E: ger Zunder] Strat de oxid negru format la suprafața unei piese de oțel în timpul încălzirii la temperaturi înalte Si: scorie1.

8. [DEX '98] TUNDE, tund, vb. III 1. Tranz. și refl. A(-și) scurta, a(-și) reteza, a(-și) tăia părul, barba sau mustața. ♦ Tranz. A tăia lâna sau părul de pe corpul unui animal. ♦ Tranz. P. anal. A tăia în mod egal fibrele unei țesături, iarba, frunzele, crengile copacilor etc. 2. Tranz. (În ritualul bisericii ortodoxe) A tăia părul de pe capul unui bărbat înainte de a-l călugări; p. ext. a călugări. 3. Tranz. (Fam.; în expr.) A o tunde = a fugi (pe furiș), a dispărea, a o șterge. – Lat. tondere.

9. [DLRLC] TUNDE, tund, vb. III. Tranz. 1. A scurta, a tăia sau a reteza (pînă la piele) părul, mustața sau barba cuiva. Și-a tuns mustața. ◊ (Complementul indică persoana respectivă) Văzînd profesorul că purtăm plete, a poruncit unuia dintre școlari să ne tundă. CREANGĂ, A. 27. ◊ Expr. A tunde (pe cineva) brebenel v. brebenel. ◊ Refl. cauzativ. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns. GOROVEI, la CADE. ♦ (În ritualul bisericii ortodoxe) A tăia părul de pe capul unui om înainte de a-l face călugăr; p. ext. a călugări pe cineva. De mă veți vedea aproape de moarte, să mă tundeți călugăr. NEGRUZZI, S. I 159. ♦ A tăia părul sau lîna de pe corpul unor animale. Stăpînu-meu a pus de și-a tuns oițele, și a tuns și oaia finului său. ISPIRESCU, L. 208. ♦ A scurta iarba sau vîrfurile copacilor. Tunde crengile copacilor. DRĂGHICI, R. 151. 2. Fig. (În expr.) A o tunde = a fugi, a o șterge, a o tuli. Băga de seamă vreun bou răzlețit și o tundea pe-aci încolo. AGÎRBICEANU, S. P. 14. Tunde-o (băiete, pîrleo etc.) = fugi, șterge-o. Iese pe ușă, pune mîna pe iapă și pe-o secure și tunde-o! CREANGĂ, P. 47. Tunde-o, pîrleo! Peste garduri sărea iute și fugea. CONTEMPORANUL, I 406.

10. [Șăineanu, ed. VI] tunde v. 1. a tăia lâna: a tunde un miel; 2. a tăia părul; 3. a tăia iarba; 4. a o lua la fugă: pune mâna pe iapă și tunde-o! CR.; 5. a-și tăia părul capului: s’a dus să se tunză. [Lat. TONDERE].

11. [Scriban] tund, tuns, a túnde v. tr. (lat. tondére și tóndere, it. tóndere, sard. túndere, pv. fr. tondre. V. tonsură, tușinez). Taĭ păru (saŭ ĭarba) cu foarfecele: a tunde oile, cîniĭ, soldațiĭ, ĭarba. Fig. Fam. A o tunde, a o șterge, a o lua la fugă, a fugi. V. refl. Pun bărbieru să mă tundă: mă duc să mă tund.

12. [DOOM 3] tundere s. f., g.-d. art. tunderii; pl. tunderi

13. [DOOM 2] tundere s. f., g.-d. art. tunderii; pl. tunderi

14. [DOOM 3] tunde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tund, 2 sg. tunzi, 3 tunde, perf. s. 1 sg. tunsei, 1 pl. tunserăm, m.m.c.p. 1 pl. tunseserăm; conj. prez. 1 sg. să tund, 3 să tundă; ger. tunzând; part. tuns

15. [DOOM 3] !țunder (rar) s. n., pl. țundere

16. [DOOM 2] tunde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tund, 1 pl. tundem, perf. s. 1 sg. tunsei, 1 pl. tunserăm; conj. prez. 3 să tundă; ger. tunzând; part. tuns

17. [DOOM 2] țunder s. n.

18. [MDO] tunde (ind. prez. 1 sg. tund, conj. tundă)

19. [MDO] țunder

20. [DER] tunde (-d, -ns), vb. – 1. A tăia părul. – 2. A tăia lîna unor animale. – 3. A curăța copacii, a lăstări, a emonda. – 4. A fugi, a scăpa. – Mr. tundu, tumșu, tuntu, tundire, megl. tund, tunș, tuns, tundiri. Lat. tondĕre în locul clasicului tondēre (Densusianu, Hlr., 147; Pușcariu 1773; REW 8779), cf. v it. tondere (calabr. túndiri), prov., fr., cat. tondre, sp. túndir. Sensul 4 nu a fost explicat, dar cf. rade, șterge. – Der. tuns, s. n. (tăierea părului); tunsoare, s. f. (tuns; curățarea pomilor; Trans., recoltare de fructe); tunsură, s. f. (tunsoare; lînă tunsă).

21. [Argou] a o tunde expr. a fugi.

22. [Argou] a tunde cicero expr. (deț.) a tunde zero.

23. [Argou] fabrica de tuns ouă / de împins vagoane și lustruit tampoane expr. (glum.) loc inexistent; nicăieri.

24. [DRAM 2021] túnde, tund, v.t. (în expr.) A o tunde = a o șterge, a fugi: „Și cum (câinele) i-a sărit în față, odată își ia ghemul și tunde-o cu el, nene” (Bilțiu, 1999: 412). – Lat. tondere (Densușianu, după DER; Scriban).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDA2] sterpetar sm [At: H XII, 227 / Pl: ~i / E: sterpet + -ar] […]
1. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație […]
1. [DEX '09] STERPEZI vb. IV v. strepezi. 2. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. […]
1. [DEX '09] STERPEZIT, -Ă adj. v. strepezit. 2. [MDA2] sterpezit, ~ă a vz strepezit […]
1. [MDA2] sterpi v vz stârpi 2. [DEX '09] STÂRPI, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. […]
1. [MDA2] sterpăciune sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: stârpici~, (îvr) stărpici~, (reg) stărpăciune[1], stăr~, […]
1. [MDA2] sterpie sf [At: PSALT. 62 / V: stâr~ / E: sterp + -ie] […]
1. [MDA2] sterpitate sf [At: BREZOIANU, R. 56 / Pl: ? / E: sterp + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro