1. [DEX '09] TUMEFIAT, -Ă, tumefiați, -te, adj. (Despre țesuturi) Care are o tumefacție; umflat. [Pr.: -fi-at] – V. tumefia.
2. [MDA2] tumefiat, ~ă a [At: GRECESCU, FL. 68 / P: ~fi-at / Pl: ~ați, ~e / E: tumefia] (Med; d. țesuturi) Care prezintă o tumefacție Si: tumescent, umflat.
3. [DLRLC] TUMEFIAT, -Ă, tumefiați, -te, adj. (Despre țesuturi) Umflat (din cauza unei tumefacții). Pielea era ușor tumefiată și înroșită. BABEȘ, O. A. I 13. Nu mai rămăsese nimic din chipul cu trăsături fine... Un obraz buhăit, cu pungi tumefiate sub ploape. C. PETRESCU, Î. II 188.
4. [DEX '09] TUMEFIA, pers. 3 tumefiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi) A-și mări volumul datorită unei tumefacții; a se umfla. [Pr.: -fi-a] – Din fr. tuméfier.
5. [MDA2] tumefia vr [At: DL / P: ~fi-a / Pzi: 3 ~ză / E: fr tuméfier] (Med; d. țesuturi) A-și mări volumul din cauza unei tumefacții Si: a se umfla.
6. [DLRLC] TUMEFIA, pers. 3 tumefiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi) A-și mări volumul datorită unei tumefacții; a se umfla.
7. [DN] TUMEFIA vb. I. refl. (Despre țesuturi) A-și mări volumul datorită unei tumefacții; a se umfla. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < tuméfier, cf. lat. tumefacere – a umfla].
8. [MDN '00] TUMEFIA vb. refl. a prezenta o tumefacție; a se umfla. (< fr. tuméfier)
9. [DOOM 3] tumefia (a se ~) (desp. -fi-a) vb. refl., ind. prez. 3 se tumefiază, imperf. 3 pl. se tumefiau; conj. prez. 3 să se tumefieze (desp. -fi-e-); ger. tumefiindu-se (desp. -fi-in-)
10. [DOOM 2] !tumefia (a se ~) (-fi-a) vb. refl., ind. prez. 3 se tumefiază; conj. prez. 3 să se tumefieze (-fi-e-); ger. tumefiindu-se (-fi-in-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL