1. [DEX '98] TRÂNJI s. m. pl. 1. (Pop.) Hemoroizi. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina fistuloasă și cu flori de culoare galbenă sau brună deschis, plăcut mirositoare (Neottia nidus avis). – Cf. sl. trondŭ.
2. [Șăineanu, ed. VI] trânji m. 1. pl. emoroide; 2. buruiană întrebuințată de popor pentru a vindeca trânjii (Ranunculus illyricus). [Plural din trând cu sensul învechit de «umflătură»(v. trândav)].
3. [DEX '09] TRÂND, trânji, s. m. 1. (Pop.) Hemoroizi. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina fistuloasă și cu flori de culoare galbenă sau brună-deschis, plăcut mirositoare (Neottia nidus avis). – Cf. sl. trondŭ.
4. [MDA2] trânc2 sm vz trând1
5. [MDA2] trânci2 smp vz trând2
6. [MDA2] trânci1 smp vz trând1
7. [MDA2] trând3, ~ă a [At: ANON. CAR. / Pl: ~nji, ~e / E: ns cf trândav2] (Reg) 1-2 (D. oameni) Trândav2 (2, 4). 3 (D. pâine) Trândav2 (8).
8. [MDA2] trând2 [At: LB / V: (reg) ~nt, ~nz sm, ~nci, trunji smp / Pl: ~nji sm, ~uri, (reg) ~e sn / E: vsl трѫтъ, трѫдъ „bondar, parazit”] 1 sm (Pop; de obicei lpl) Larva unei insecte care trăiește în intestinele cailor sau ale vitelor. 2 sm (Pop) Boală provocată de trând2 (1). 3 sm (Reg; d. copii; îe) A avea ~ A fi neastâmpărat. 4 sm (Ent; Buc; Mol; îf trânt, trânz) Băligar (6) (Geotrupes stercorarius). 5 sn (Reg) Întăritură a pielii în palmă sau la călcâi Si: bătătură. 6 sm (Reg; îf trunji) Grunji (1). 7 sm (Reg; lpl) Rămășițe care se așază pe fundul vasului în care s-a topit untul Si: toropit1 (1). 8 sm (Reg) Zaț de cafea. 9 sm (Reg) Rămășițe de var în cazan, care nu mai pot fi folosite. 10 sn (Înv) Piatră de var albă și moale, care se folosea în școli drept cretă.
9. [MDA2] trând1 sm [At: COD. VOR. 98/2 / V: (reg) ~nc, ~ns, ~nt, ~nz sm, ~nci, ~nși smp / Pl: ~nji, (reg) ~nzi / E: vsl трѫдъ] 1 (Med; înv) Hidropizie. 2 (Med; pop; mpl) Hemoroizi. 3 (Med; reg; îf trâns) Cancer (1). 4 (Reg; lpl; șîc buruiană-de-~nji) Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina stufoasă și cu florile de culoare galbenă sau brun-deschis, plăcut mirositoare Si: (reg) cuibul-pământului, cuibul-păsării, cuibul-rândunicii, cuibușor, moșnegei, trânjișori (Neottia nidus avis). 5 (Bot; reg; și îae) Mama-pădurii (Lathraea squamaria). 6 (Bot; reg) Trânjoaică (Ranunculus illyricus).
10. [MDA2] trâns sm vz trând1
11. [MDA2] trânși smp vz trând1
12. [MDA2] trânt2 smn vz trând2
13. [MDA2] trânt1 sm vz trând1
14. [MDA2] trânz1 sm vz trând1
15. [MDA2] trânz2 sm vz trând2
16. [MDA2] trunji smp vz trând2
17. [CADE] CUIB (pl. -buri) sn. 1 Culcușul, de diferite forme, lucrat adesea cu multă măiestrie, pe care și-l fac păsările ca să-și depună ouăle și spre a-și crește puii (🖼 1651): Pupăza moțată și frumoasă ’n pene Gunoindu-și ~ul din nărav și lene (PANN) ¶ 2 pr. ext. Bîrlog, culcuș, vizuină: ~ de fiară (ALECS.) ¶ 3 Ⓕ Sălaș, locuință: stăvilarele române din poalele Carpaților, ~ul acesta de viteji (VLAH.); sărăcia făcîndu-și ~ în pungă (JIP.) ¶ 4 🚜Gropiță în care se pun grăunțele de sămînță: crastaveții să seamănă în ~uri îngrășate bine (ION.) ¶ 5 🔧 Crestătură, scobitură făcută într’un lemn spre a-l îmbina cu altul (🖼 1652) ¶ 6 Matca oțetului, a borșului, etc.: peste tărîțele acestea se pune ~ de borș – huște – din borșul vechiu (ȘEZ.) ¶ 7 🌿 CUIBUL-PĂMÎNTULUI, CUIBUL-RÎNDUNELEI = TRÎNJI [lat. * culbium< comp. gr. κλωβός, ngr. κουλβί, κλουβί(ον) vsl. kulĭvija].
18. [CADE] CUIBUȘOR (pl. -oare) sn. 1 dim. CUIB: Căci puii ei rămase sărmani în cuibușor (DON.) ¶ 2 🌿 = TRÎNJI.
19. [DLRLC] TRÎND, trînji, s. m. (Popular, mai ales la pl.) 1. Hemoroizi. 2. Larva unei insecte care trăiește în intestinele cailor; boală provocată de această larvă. Trînjii sînt niște paraziți ce trăiesc în partea intestinului gros... și produc calului o foarte mare mîncărime. ȘEZ. IV 121. 3. (Rar) Reziduu, rămășiță, rest; fig. lepădătură, drojdie, pleavă. Am văzut perindîndu-se tot ce Bucureștii avea mai... defăimat – jegul, lepra și trînjii societății. M. I. CARAGIALE, C. 57.
20. [Scriban] 2) trînjĭ m. pl. Munt. est. Drojdie de cafea.
21. [Scriban] 1) trînjĭ m. pl. (din trînzĭ, pl. luĭ trînd). Emoroide. O plantă ranunculacee (ranúnculus illýricus), cu care poporu tratează emoroidele.
22. [IVO-III] trânji pl.
23. [DOOM 3] trând (înv., pop.) s. m., pl. trânji
24. [DOOM 2] trând (înv., pop.) s. m., pl. trânji
25. [DER] trînd (-dă), adj. – 1. Leneș, trîndav. – 2. Puhav, moale. Creație expresivă, simplă var. a lui tînd-, cf. tînt, tîndală, cu r infix. Legătura cu sl. trątŭ „o anumită boală” (Tiktin; Candrea; Byhan 339) nu pare probabilă. – Der. trîndav, adj. (leneș, puturos); trîndăvi, vb. (a lenevi, a se puturoși); trîndăvie, s. f. (lenevie, inactivitate); trînduș, adj. (Bucov., leneș; insectă, Gestrupes stercorarius); trămînda (var. tămînda), vb. (Trans., a trîndăvi, a lăsa treaba pe mai tîrziu); t(r)ămîndău, s. m. (leneș, haimana); trînji, s. m. pl. (hemoroizi, hidropizie; plantă, Ranunculus illyricus), de la pl. lui trînd (după Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 422; Loewe 32; Conev 100, din sl. trądŭ „dizenterie”); trinjin, s. n. (plantă, Sedum acre); trînjoaică, s. f. (plantă, Ranunculus illyricus).
26. [DAR] trând2, trânji, trânduri, s.m. și n. (reg.) 1. larvă a unei insecte din intestinele unor animale; boala cauzată. 2. grunji. 3. rămășițe, resturi. 4. piatră de var, albă, mată, folosită drept cretă.
27. [DAR] trând1, trânji, s.m. (înv.) 1. hidropizie, dropică. 2. hemoroizi. 3. trinjoaică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL