1. [MDA2] trântorit sn [At: DDRF / Pl: (nob) ~uri / E: trântori] Trântorire (1).
2. [Șăineanu, ed. VI] trântorit n. exterminarea trântorilor dintr’un stup.
3. [DEX '09] TRÂNTORI, trântoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A sta ca un trântor (2); a lenevi. – Din trântor.
4. [MDA2] trântori [At: DAMÉ, T. 120 / Pzi: ~resc / E: trântor] 1 vt A distruge trântorii (1) dintr-un stup. 2 vi (Fam; rar) A sta ca un trântor (2) Si: a lenevi.
5. [DLRLC] TRÎNTORI, trîntoresc, vb. IV. 1. Tranz. A distruge trîntorii unui stup. 2. Intranz. A sta ca un trîntor, a lenevi. (Fig.) Trîntoresc încă în țărîna udă, culcate, lubenițe lungi. STANCU, D. 250.
6. [DLRM] TRÎNTORI, trîntoresc, vb. IV. 1. Tranz. A distruge trîntorii unui stup. 2. Intranz. A sta ca un trîntor, a lenevi. – Din trîntor.
7. [Scriban] trîntorésc v. tr. (d. trîntor). Extermin trîntoriĭ dintr’un stup.
8. [DOOM 3] trântori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trântoresc, 3 sg. trântorește, imperf. 1 trântoream; conj. prez. 1 sg. să trântoresc, 3 să trântorească
9. [DOOM 2] trântori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trântoresc, imperf. 3 sg. trântorea; conj. prez. 3 să trântorească
10. [DAR] trântorit s.n. (reg.) exterminarea trântorilor dintr-un stup.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL