Definiție și ce înseamnă tonsura

1. [DN] TONSURA vb. I. tr., refl. (Liv.) A(-și) face o tonsură. [< fr. tonsurer].

2. [MDN '00] TONSURA vb. tr., refl. a(-și) face o tonsură, a se tunde cu tonsură. (< fr. tonsurer)

3. [DEX '09] TONSURĂ, tonsuri, s. f. Ceremonia tunderii părului din creștetul capului la consacrarea unui călugăr catolic; (concr.) locul, de formă rotundă, rămas fără păr în urma acestei ceremonii. – Din fr. tonsure, lat. tonsura.

4. [MDA2] tonsură sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: fr tonsure, lat tonsura] 1 Ceremonia tunderii părului din creștetul capului la consacrarea unui cleric catolic. 2 (Ccr) Locul, de formă rotundă, rămas fără păr în urma tonsurii (1).

5. [DEX '98] TONSURĂ, tonsuri, s. f. Ceremonia tunderii părului din creștetul capului la consacrarea unui cleric catolic; (concr.) locul, de formă rotundă, rămas fără păr în urma acestei ceremonii. – Din fr. tonsure, lat. tonsura.

6. [DLRLC] TONSURĂ, tonsuri, s. f. Ceremonie a tunderii părului din creștetul capului, la consacrarea unui cleric catolic; locul, de formă rotundă, rămas fără păr.

7. [DN] TONSURĂ s.f. Podoabă a capului practicată ca semn distinctiv al diverselor ordine călugărești constînd în raderea părului, în formă rotundă, din creștetul capului. ♦ Ceremonie a unei astfel de tunsori a părului la consacrarea unui cleric catolic. [Cf. fr. tonsure, cf. lat. tonsura].

8. [MDN '00] TONSURĂ s. f. ceremonie a tunderii părului din creștetul capului la consacrarea unui călugăr catolic; locul, de formă rotundă, rămas fără păr în urma acestei ceremonii. (< fr. tonsure, lat. tonsura)

9. [Șăineanu, ed. VI] tonsură f. 1. ceremonie prin care un episcop catolic taie unui cleric părul din creștetul capului; 2. urmă lăsată pe cap la locul unde s’a tăiat părul.

10. [Scriban] *tonsúră f., pl. ĭ (lat. tonsura, d. tondére, a tunde). Tunderea saŭ raderea păruluĭ la vîrteju capuluĭ la consacrarea unuĭ cleric catolic. V. tunsură.

11. [DOOM 3] tonsură (ceremonie catolică; rezultatul ei) s. f., g.-d. art. tonsurii; pl. tonsuri

12. [DOOM 2] tonsură (ceremonie catolică) s. f., g.-d. art. tonsurii; pl. tonsuri

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDA2] sterpetar sm [At: H XII, 227 / Pl: ~i / E: sterpet + -ar] […]
1. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație […]
1. [DEX '09] STERPEZI vb. IV v. strepezi. 2. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. […]
1. [DEX '09] STERPEZIT, -Ă adj. v. strepezit. 2. [MDA2] sterpezit, ~ă a vz strepezit […]
1. [MDA2] sterpi v vz stârpi 2. [DEX '09] STÂRPI, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. […]
1. [MDA2] sterpăciune sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: stârpici~, (îvr) stărpici~, (reg) stărpăciune[1], stăr~, […]
1. [MDA2] sterpie sf [At: PSALT. 62 / V: stâr~ / E: sterp + -ie] […]
1. [MDA2] sterpitate sf [At: BREZOIANU, R. 56 / Pl: ? / E: sterp + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro