1. [DEX '09] TOMBATERĂ, tombatere, s. f. Acoperământ al capului sau îmbrăcăminte de modă orientală, care se purta în trecut. ♦ Fig. Persoană cu idei învechite, retrograde. [Var.: (înv.) tompateră s. f.] – Din ngr. ton patéra „[care imită] pe tata”.
2. [MDA2] tombateră [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 16 / V: (înv) ~mpa~, tonpa~ / Pl: ~re / E: ngr τõν πατέρα „(care imită) pe tata”] (Înv) 1 sf Căciulă de modă orientală, care se purta în trecut. 2-3 sf, a (Persoană) care are idei învechite, retrograde Si: (îvr) tombaterist (2).
3. [DLRLC] TOMBATERĂ, tombatere, s. f. (Învechit) Căciulă de modă orientală, care se purta pe la începutul veacului trecut. De la zaveră ei lepădase lebadeaua și tombatera și se îmbrăcase nemțește. GHICA, S. 258. ♦ (Adjectival, art., invar.) Cu idei învechite, retrograd. Te credeam om de progres... dar te găsesc tombatera de tot, cum se zice la noi. GHICA, S. 441. – Variantă: tompateră (BOLINTINEANU, O. 264) s. f.
4. [Șăineanu, ed. VI] tombateră f. 1. alt nume dat ișlicului: dela Zavera, dascălii lepădase libadeaua și tombatera și se îmbrăcase nemțește GHICA.; 2. fig. și fam. reacționar: e tombateră ruginit AL.; [Gr. mod. TON PATERA, căciulă după moda veche, lit. de pe vremea tatii].
5. [Scriban] tombatéră f., pl. e (ngr. tom batéra, scris ton patéra, „pe tată”, adică „care-l imitează pe tata, din timpu tatiĭ”). Vechĭ. Ișlic. Azĭ. Iron. Ișlicar, retrograd, om „de la 48”.
6. [DEX '09] TOMPATERĂ s. f. v. tombateră.
7. [MDA2] tompateră sf vz tombateră
8. [MDA2] tonpateră sf vz tombateră
9. [DOOM 3] tombateră s. f., g.-d. art. tombaterei; pl. tombatere
10. [DOOM 2] tombateră s. f., g.-d. art. tombaterei; pl. tombatere
11. [DER] tombateră (-re), s. f. – 1. Un fel de căciulă orientală care se purta la începutul sec. XIX. – 2. Bătrîn retrograd. Ngr. τόν πατέρα „(care imită) pe tata” (Tiktin; Gáldi, Dict., 262).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL