1. [MDA2] subțiime sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~mi / E: subția + -ime] (Rar) 1-3 Subțirime (1, 3, 10). 4 Calitate a auzului de a percepe sunetele cele mai fine Si: ascuțime (2).
2. [DLRLC] SUBȚIIME s. f. (Rar) Însușirea de a fi subțire, ales, cultivat; finețe.
3. [DLRM] SUBȚIIME s. f. (Rar) Însușirea de a fi subțire, fin, ales, cultivat; subtilitate, finețe. – Din subția + suf. -ime.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL