Definiție și ce înseamnă subliniere

1. [DEX '09] SUBLINIERE, sublinieri, s. f. Acțiunea de a sublinia și rezultatul ei; (concr.) linie trasă sub un text sau un cuvânt scris. [Pr.: -ni-e-] – V. sublinia.

2. [MDA2] subliniere sf [At: I. GOLESCU, C. / P: ~ni-e~ / V: (îvr) ~iare / Pl: ~ri / E: sublinia] 1 (Ccr) Linie trasă sub un cuvânt sau un text scris sau folosirea unor litere cu caractere diferite de restul textului. 2 Atragere a atenției asupra unui fapt, a unui fenomen etc., pentru a-l face cunoscut Si: relevare, reliefare, semnalare, (rar) remarcare, semnificare Vz accentuare, evidențiere, întărire, marcare.

3. [DLRLC] SUBLINIERE, sublinieri, s. f. 1. Acțiunea de a sublinia și rezultatul ei; (concretizat) linie trasă sub un text scris. Citea repede, concentrat... Din cînd în cînd făcea sublinieri cu un creion. GALAN, B. I 6. De un timp facem pe hartă sublinieri care ne uimesc. SADOVEANU, M. C. 90. Mihail Mihailovici își deschide din nou cartea și continuă să-și facă sublinierile cu creionul albastru. SAHIA, U.R.S.S. 93. 2. Scoatere în evidență, accentuare, relevare (printr-un gest sau prin intonație).

4. [DN] SUBLINIERE s.f. Acțiunea de a sublinia și rezultatul ei; subliniat; (concr.) linie care se trage sub un cuvînt, sub un text etc. pentru a-l scoate în evidență. [Pron. -ni-e-. / < sublinia].

5. [MDN '00] SUBLINIERE s. f. acțiunea de a sublinia; subliniat; linie care se trage sub un cuvânt, sub un text pentru a-l scoate în evidență. (< sublinia)

6. [DEX '09] SUBLINIA, subliniez, vb. I. Tranz. 1. A trage una sau mai multe linii sub un cuvânt sau un text scris, spre a-l scoate în evidență. 2. Fig. A pune în evidență, a accentua. ♦ A remarca ceva cu o insistență deosebită. [Pr.: -ni-a] – Sub1- + linia (după fr. souligner).

7. [MDA2] sublinia vt [At: ASACHI, E. I 21/19 / P: ~ni-a / V: (înv) subtl~, suptl~ / Pzi: ~iez / E: sub1- + linia cf fr souligner)] 1 (C. i. texte scrise sau tipărite) A trage una sau mai multe linii dedesubt ori a tipări cu caractere deosebite pentru a atrage atenția ori pentru a pune în evidență. 2 A face să devină cunoscut prin atragerea atenției, prin scoatere în evidență etc. Si: a revela, a reliefa, a remarca, a semnala Vz accentua, evidenția, întări, marca, puncta.

8. [MDA2] subliniare sf vz subliniere

9. [MDA2] subtlinia v vz sublinia

10. [MDA2] suptlinia v vz sublinia

11. [DLRLC] SUBLINIA, subliniez, vb. I. Tranz. 1. A trage una sau mai multe linii sub un text scris, spre a-l scoate în evidență. 2. A scoate în relief, a pune în evidență o atitudine, un cuvînt, o frază, un punct de vedere (printr-o stăruință specială, un gest sau numai o inflexiune a vocii). Mă iertați pentru observația ce-am făcut și pe care camaradul nostru a subliniat-o. SADOVEANU, M. C. 90. Și asta se repetă în fiecare zi, sublinie cu dezaprobare Ana. C. PETRESCU, C. V. 95. Și ca să-și sublinieze mai mult ideea, vru să releveze în special pe domnișoara care a jucat romînește. REBREANU, R. I 265. – Pronunțat: -ni-a.

12. [DN] SUBLINIA vb. I. tr. 1. A trage una sau mai multe linii sub un text scris pentru a-l scoate în evidență. 2. (Fig.) A pune în evidență, a accentua, a întări, a releva. [Pron. -ni-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / după fr. souligner].

13. [MDN '00] SUBLINIA vb. tr. 1. a trage una sau mai multe linii sub un text scris pentru a-l scoate în evidență. 2. (fig.) a pune în evidență, a accentua, a întări, a releva. (după fr. souligner)

14. [Șăineanu, ed. VI] sublinià v. 1. a trage o linie sub una sau mai multe vorbe; 2. fig. a indica prin o inflexiune a vocii că se dă importanță particulară unei vorbe: discursul fu subliniat prin aplauze numeroase.

15. [Scriban] *subliniéz v. tr. (sub- și liniez, după fr. souligner). Trag o linie pe supt un cuvînt ca să atrag atențiunea asupra luĭ (în tipar scris cu litere cursive saŭ grase): a sublinia o frază. Fig. Accentuez, pronunț maĭ deosebit ca să atrag atențiunea. Disting pin aplauze: discursu fu subliniat pin numeroase aplauze.

16. [DOOM 3] subliniere (desp. su-bli-ni-e-/sub-li-) s. f., g.-d. art. sublinierii; pl. sublinieri

17. [DOOM 2] !subliniere (su-bli-ni-e-/sub-li-) s. f., g.-d. art. sublinierii; pl. sublinieri

18. [DOOM 3] sublinia (a ~) (desp. su-bli-ni-a/sub-li-) vb., ind. prez. 1 sg. subliniez (desp. -ni-ez), 3 subliniază, 1 pl. subliniem; conj. prez. 1 sg. să subliniez, 3 să sublinieze; ger. subliniind (desp. -ni-ind)

19. [DOOM 2] !sublinia (a ~) (su-bli-ni-a/sub-li-) vb., ind. prez. 3 subliniază, 1 pl. subliniem (-ni-em); conj. prez. 3 să sublinieze (-ni-e-); ger. subliniind (-ni-ind)

20. [MDO] sublinia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. subliniază, 1 pl. subliniem, ger. subliniind)

21. [IVO-III] subliniez, -niază 3, -nieze 3 conj., -niam 1 imp., -niind ger., -niere inf. s.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDA2] sterpetar sm [At: H XII, 227 / Pl: ~i / E: sterpet + -ar] […]
1. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație […]
1. [DEX '09] STERPEZI vb. IV v. strepezi. 2. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. […]
1. [DEX '09] STERPEZIT, -Ă adj. v. strepezit. 2. [MDA2] sterpezit, ~ă a vz strepezit […]
1. [MDA2] sterpi v vz stârpi 2. [DEX '09] STÂRPI, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. […]
1. [MDA2] sterpăciune sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: stârpici~, (îvr) stărpici~, (reg) stărpăciune[1], stăr~, […]
1. [MDA2] sterpie sf [At: PSALT. 62 / V: stâr~ / E: sterp + -ie] […]
1. [MDA2] sterpitate sf [At: BREZOIANU, R. 56 / Pl: ? / E: sterp + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro