1. [DEX '09] STUPIZENIE, stupizenii, s. f. (Fam.) Stupiditate (2). – Stupid + suf. -enie.
2. [MDA2] stupizenie sf [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 143 / Pl: ~ii / E: stupid + -enie] 1-2 (Fam) Stupiditate (3, 5).
3. [DEX '98] STUPIZENIE, stupizenii, s. f. (Rar) Stupiditate (2). – Stupid + suf. -enie.
4. [DLRLC] STUPIZENIE, stupizenii, s. f. (Rar) Manifestare de om stupid, vorbă sau faptă necugetată sau prostească; stupiditate. Comițînd gafe ca toți cei care, scoși dintr-ale lor, sînt capabili de o serie infinită de stupizenii. CAMIL PETRESCU, T. II 143.
5. [DLRC] STUPIZENIE, stupizenii, s.f. Stupiditate (2).
6. [DOOM 3] stupizenie (fam.) (desp. -ni-e) s. f., art. stupizenia (desp. -ni-a), g.-d. art. stupizeniei; pl. stupizenii, art. stupizeniile (desp. -ni-i-)
7. [DOOM 2] stupizenie (fam.) (-ni-e) s. f., art. stupizenia (-ni-a), g.-d. art. stupizeniei; pl. stupizenii, art. stupizeniile (-ni-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL