1. [DEX '09] STRÂMTICEL, -EA, -ICĂ, strâmticei, -ele, adj. Diminutiv al lui strâmt; strâmtuț. – Strâmt + suf. -icel.
2. [MDA2] strâmticel, ~ea a [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 216v/19 / Pl: ~ei, ~ele / E: strâmt + -icel] 1-2 (D. cavități, deschizături sau d. spații, încăperi, d. căi de acces, locuri de trecere, d. ape, văi etc. ori d. părți sau porțiuni ale acestora; șhp) (Cam) strâmt (1) Si: (rar) strâmtuț (1-2). 3-4 (D. obiecte de îmbrăcăminte sau d. părți ale acestora; șhp) (Cam) strâmt (5) Si: (reg) strâmtuliț (1-2). 5-6 (D. spații delimitate, d. încăperi, construcții etc. sau d. părți ale acestora; șhp) (Cam) strâmt (8) Si: (rar) strâmtuț (3-4), (pop) strâmtorel (1-2).
3. [MDA2] strimticică a vz strâmticel
4. [DLRLC] STRÎMTICEL, -EA, strîmticei, -ele, adj. Diminutiv al lui strîmt; cam strîmt, destul de strîmt. Mi-apuca pe-un colnicel, Pe-un colnicel strîmticel. POP.
5. [DOOM 3] strâmticel adj. m., pl. strâmticei; f. strâmticică, pl. strâmticele
6. [DOOM 2] !strâmticel adj. m., pl. strâmticei; f. strâmticică, pl. strâmticele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL