1. [MDA2] strupalnic sn [At: TDRG / Pl: ~ice / E: strup1 + -alnic] (Trs) Curelușă care trece pe sub bărbie (la chipiu, la cască etc.).
2. [DLRLC] STRUPALNIC, strupalnice, s. n. (Regional) Curelușă. Să-mi așez ceacău-n cap Și strupalnicu su’ barbă. MAT. FOLK. 780.
3. [DLRM] STRUPALNIC s. n. (Reg.) Strup. – Din strup + suf. -al-nic.
4. [DAR] strupalnic, strupalnice, s.n. (reg.) curelușă care trece pe sub bărbie (la chipiu, la cască etc.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL