1. [DEX '09] STRATAGEMĂ, stratageme, s. f. 1. Procedeu întrebuințat în război pentru a înșela și a surprinde pe inamic. 2. Șiretlic, vicleșug, tertip. – Din fr. stratagème.
2. [MDA2] stratagemă sf [At: (a. 1699) FN 80 / V: (înv) ~ghemă sf, strategem, ~tegim sn, ~tige~, ~tighe~, ~tighimă, ~tigimă sf / Pl: ~me / E: lat stratagema, fr stratagème. Strataghemă, stratighimă < ngr στρατήγημα] 1 Procedeu folosit în război pentru a înșela și a surprinde pe inamic Si: (îvr) strataghemată (1). 2 (Pan) Mijloc, procedeu ingenios (și necinstit), folosit pentru atingerea unui scop (de obicei pentru ieșirea dintr-o situație dificilă) Si: subterfugiu, șiretenie, șiretlic, tertip, truc1, viclenie, vicleșug, (rar) șireție, (înv) marafet, măiestrie1, (pop) solomchie, (îvr) strataghemată (2), (fam) chițibuș (3), cioacă1 (28), manevră, mișcare, mutare, (rar; fam) merchez.
3. [DLRLC] STRATAGEMĂ, stratageme, s. f. 1. Procedeu întrebuințat în război pentru a înșela și a surprinde pe inamic. Atunci Ciapanoglu, crezînd că sîntem putere mare și că fuga muscalilor era numai o stratagemă, s-a speriat și a luat-o la fugă spre Calafat. GHICA, S. 23. 2. Șiretlic, vicleșug, tertip. Trei sute cincizeci de cuvinte sau de locuțiuni, care toate înseamnă... o stratagemă, un vicleșug menit să întîrzie ceasul hotărîrii. C. PETRESCU, C. V. 93. Și mă bufnește și astăzi rîsul cînd mă gîndesc ce urmări hazlii a avut această stratagemă inconștientă a mea. HOGAȘ, DR. II 47.
4. [DN] STRATAGEMĂ s.f. 1. Manevră folosită în război pentru a înșela pe inamic. 2. Șiretlic, șiretenie, tertip, manieră ingenioasă. [Cf. fr. stratagème, it. stratagemma, lat., gr. strategema].
5. [MDN '00] STRATAGEMĂ s. f. 1. manevră ingenioasă folosită în război pentru a înșela pe inamic. 2. șiretlic, vicleșug, tertip. (< fr. stratagème, lat., gr. stratagema)
6. [Șăineanu, ed. VI] stratagemă f. 1. viclenie de râsboiu; 2. fig. fineță, subtilitate.
7. [Scriban] *stratagémă f., pl. e (fr. stratagème, lat. strategéma, d. vgr. stratégema). Manevră falsă p. a înșela un dușman în războĭ. Fig. Înșelăciune p. a prinde un adversar: stratagema polițiiĭ reuși. V. cacealma.
8. [MDA2] strataghemă sf vz stratagemă
9. [MDA2] strategem sn vz stratagemă
10. [MDA2] strategim sn vz stratagemă
11. [MDA2] stratigemă sf vz stratagemă
12. [MDA2] stratighemă sf vz stratagemă
13. [MDA2] stratighimă sf vz stratagemă
14. [MDA2] stratigimă sf vz stratagemă
15. [DOOM 3] stratagemă s. f., g.-d. art. stratagemei; pl. stratageme
16. [DOOM 2] stratagemă s. f., g.-d. art. stratagemei; pl. stratageme
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL