1. [DEX '09] SECONDANT, -Ă s. m. și f. v. secundant.
2. [MDA2] secondant, ~ă smf vz secundant
3. [DN] SECONDANT, -Ă s.m. și f. v. secundant.
4. [DEX '09] SECUNDANT, -Ă, secundanți, -te, s. m. și f. Persoană care secondează, ajută, urmează, însoțește pe cineva. ♦ Arbitru secund. ♦ Persoană care asistă și îndrumă un participant la anumite întreceri sportive (box, șah). ♦ Persoană sau echipă care, într-o cursă sportivă (ciclism, alergări, canotaj etc.) urmărește îndeaproape adversarul din față. ♦ (Înv.) Martor la un duel. [Var.: secondant, -ă s. m. și f.] – Din germ. Sekundant.
5. [MDA2] secundant, ~ă smf [At: PRAVILA (1778), 57/9 / V: ~con~ / Pl: ~nți, ~e / E: ger Sekundant, lat secundans, -ntis] 1 (Mai ales sm) Martor înarmat, cu atribuția de a veghea la respectarea regulilor de către adversar în timpul duelului. 2 (Spc; mai ales sm) Martor într-un duel Si: (nob) secundan (4). 3 Persoană care secundează (1) pe cineva Si: ajutor, asistent, (îvr) secundator. 4 (Spc) Secund1 (7). 5 (Muz; rar) Acompaniator. 6 Persoană (sau echipă) care, într-o cursă sportivă (ciclism, alergări, canotaj etc.), urmărește îndeaproape adversarul.
6. [DEX '98] SECUNDANT, -Ă, secundanți, -te, s. m. și f. Persoană care secundează, ajută, urmează, însoțește pe cineva. ♦ Arbitru secund. ♦ Persoană care asistă și îndrumează un participant la anumite întreceri sportive (box, șah). ♦ (Înv.) Martor la un duel. [Var.: secondant, -ă s. m. și f.] – Din germ. Sekundant.
7. [DLRLC] SECUNDANT, -Ă, secundanți, -te, s. m. și f. Persoană care secundează, urmează, însoțește pe cineva în acțiunile lui (executîndu-i directivele). ♦ Ajutor și sfătuitor al participantului la anumite întreceri sportive (box, șah). ♦ Martor la duel. (Atestat în forma secondant) Tu care mi-ai servit totdeauna de secondant. ALECSANDRI, T. 1226. – Variantă: secondant, -ă s. m. și f.
8. [DN] SECUNDANT, -Ă s.m. și f. Cel care secundează pe cineva. ♦ Arbitru, ajutător al participantului în anumite întreceri sportive (box, șah). [Var. secondant, -ă s.m.f. / < germ. Sekundant].
9. [MDN '00] SECUNDANT, -Ă s. m. f. 1. cel care secundează pe cineva. ◊ martor la un duel sau harachiri. ◊ ajutător al unui participant în anumite întreceri sportive. 2. sportiv, echipă care într-o cursă (ciclism, alergări, canotaj) urmărește îndeaproape adversarul din față. (< germ. Sekundant, lat. secundans)
10. [Șăineanu, ed. VI] secundant m. 1. cel ce servește de martur într’un duel; 2. cel ce ajută pe un altul: iată secundantul meu.
11. [Scriban] *secundánt, -ă s. (d. secundez). Care secundează (urmează, ajută) pe altu. Martur la duel.
12. [DOOM 3] !secondant s. m., pl. secondanți
13. [DOOM 2] secundant s. m., pl. secundanți
14. [IVO-III] secundant.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL