1. [DEX '09] REPARAT2, -Ă, reparați, -te, adj. 1. Care poate fi folosit din nou fiindcă a fost readus în stare de funcționare (prin reparații, renovări etc.); recondiționat, (pop.) dres2 (1). 2. Fig. îndreptat, corectat. ♦ (Jur.; despre stricăciuni, insulte etc.) Pentru care s-au plătit daune. – V. repara.
2. [DEX '09] REPARAT1 s. n. Faptul de a repara; reparare. – V. repara.
3. [MDA2] reparat2, ~ă a [At: AGÂRBICEANU, A. 60 / V: (reg) reper~, răper~ / Pl: ~ați, ~e / E: repara] (D. obiecte) Readus în stare bună Si: dres2 (1), refăcut, (reg) răpăluit2, recondiționat, renovat.
4. [MDA2] reparat1 sn [At: CARAGIALE, O. VII, 117 / V: (reg) răpăr~, reper~ / Pl: ? / E: repara] 1-4 (Rar) Reparare (1-4).
5. [DEX '98] REPARAT2, -Ă, reparați, -te, adj. 1. Care poate fi folosit din nou fiindcă a fost readus în stare de funcționare (prin reparații, renovări etc.); recondiționat, (pop.) dres2 (1). 2. Fig. Îndreptat, corectat. ♦ (Jur.; despre stricăciuni, insulte etc.) Pentru care s-au plătit daune. – V. repara.
6. [DLRLC] REPARAT s. n. Acțiunea de a repara; reparare. S-a terminat reparatul tractoarelor. MIHALE, O. 15.
7. [DN] REPARAT s.n. Reparare. [< repara].
8. [DEX '09] REPARA, repar, vb. I. Tranz. 1. A face propriu pentru folosire, a reface, a readuce în stare bună, a repune în stare de funcționare; (pop.) a drege. ♦ A cârpi. 2. Fig. A îndrepta, a corecta. ♦ (Rar) A înlocui, a compensa. ♦ (Jur.) A acoperi o pagubă, a plăti daune (pentru o stricăciune, o insultă etc.) – Din fr. réparer, lat. reparare.
9. [MDA2] răpăra v vz repara
10. [MDA2] răpărat sn vz reparat1
11. [MDA2] răperat, ~ă a vz reparat2
12. [MDA2] repara vt [At: CALENDARIU (1794), 30/12 / V: (reg) răpăra, ~păra, (pop) ~pera / Pzi: repar, (reg) ~rez / E: fr réparer] 1 (C. i. obiecte, bunuri materiale etc. uzate, stricate) A repune în stare de funcționare Si: a drege (13), a reface, (pfm) a meșteri, a meșterui, (reg) a răpălui, recondiționa, a renova. 2 A îndrepta. 3 A compensa (1). 4 (Jur) A acoperi o pagubă Si: a despăgubi.
13. [MDA2] repăra v vz repara
14. [MDA2] repera1 v vz repara
15. [MDA2] reperat2, ~ă a vz reparat2
16. [MDA2] reperat1 sn vz reparat1
17. [DEX '98] REPARA, repar, vb. I. Tranz. 1. A face propriu pentru folosire, a reface, a readuce în stare bună, a repune în stare de funcționare; a drege. ♦ A cârpi. 2. Fig. A îndrepta, a corecta. ♦ (Rar) A înlocui, a compensa. ♦ (Jur.) A acoperi o pagubă, a plăti daune (pentru o stricăciune, o insultă etc.) – Din fr. réparer, lat. reparare.
18. [DLRLC] REPARA, repar, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la obiecte stricate, uzate) A face propriu pentru folosire, a readuce în stare bună, a repune în stare de funcționare; a drege. Să sperăm că va funcționa [telefonul]. Mai ales că l-ai reparat. SEBASTIAN, T. 73. I se huruie casa, iar de reparat nu și-o poate. RETEGANUL, P. IV 54. ♦ A cîrpi. Uneori se-ncuia în odaie și-și repara-n ascuns hainele. VLAHUȚĂ, O. AL. II 82. 2. Fig. A îndrepta, a corecta. Dar imediat... se grăbi să repare impresia rea ce-o făcuse amîndurora. VLAHUȚĂ, O. A. 40. Sper că-n interesul d-tale chiar, te vei grăbi să repari scăparea din vedere. CARAGIALE, O. VII 221. ♦ A înlocui, a compensa. Lipsa de putere și voință omul caută s-o repare creîndu-și în cer o făptură puternică cu o voință absolută. GHEREA, ST. CR. II 314. ◊ Refl. pas. Mi-i timpul scurt și orișice zăbavă E-o pierdere ce nu se mai repară. BENIUC, V. 17. ♦ (Jur.) A plăti. Instanța poate obliga pe condamnat să repare daunele fixate de justiție.
19. [DN] REPARA vb. I. tr. 1. A îndrepta stricăciunile, a reface în stare bună de funcționare, a readuce (un obiect) în bună stare, după ce fusese stricat; a drege. 2. (Fig.) A îndrepta, a corecta. ♦ A compensa. 3. (Jur.) A plăti daune (pentru o stricăciune, pentru o insultă). [P.i. repar. / < fr. réparer, cf. lat. reparare].
20. [MDN '00] REPARA vb. tr. 1. a îndrepta defectele unui lucru, ale unei piese, a repune în stare bună, de funcționare; a drege. 2. (fig.) a îndrepta, a corecta. ◊ a compensa. 3. (jur.) a plăti daune (pentru o stricăciune, pentru o insultă). (< fr. réparer, lat. reparare)
21. [Șăineanu, ed. VI] reparà v. 1. a drege: a repara o casă; 2. fig. a face să se uite, a șterge (în sens moral): a repara o greșală.
22. [Scriban] *repár, a -á v. tr. (lat. réparo, -áre; fr. réparer. V. parez, a-păr). Dreg, fac la loc cum era: a repara o casă, o haĭnă, o stricăcĭune. Restaurez, restabilesc: a-țĭ repara puterile. Îndrept, corijez: a repara o greșală. Daŭ satisfacțiune: a repara o ofensă.
23. [DOOM 3] reparat s. n.
24. [DOOM 2] reparat s. n.
25. [DOOM 3] repara (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. repar, 3 repară; conj. prez. 1 sg. să repar, 3 să repare
26. [DOOM 2] repara (a ~) vb., ind. prez. 3 repară
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL