1. [DEX '09] RALIȚĂ s. f. v. rariță.
2. [DEX '09] RARIȚĂ, rarițe, s. f. 1. Unealtă agricolă asemănătoare cu plugul, care răstoarnă brazda în ambele părți, formând șanțuri. 2. (La pl. art.) Șir de trei stele din constelația Orion. [Var.: raliță s. f.] – Din bg. ralița (apropiat prin etimologie populară de rar).
3. [MDA2] arariță sf vz rariță
4. [MDA2] raliță sf vz rariță1
5. [MDA2] rareță sf vz rariță1
6. [MDA2] rariță1 sf [At: ST. LEX. 168r2/1 / V: rali~ (Pl: raliți), (reg) ~reță, (rar) a~ / Pl: ~țe / E: bg ралица, sub influența lui rar] 1 Unealtă agricolă asemănătoare cu plugul care răstoarnă și îngrămădește pământ la baza plantelor prăsitoare Si: (înv) răritoare (1). 2 (Ast; mpl; art.) Constelația Orion. 3 (Ast; art.) Steaua Sirius.
7. [MDA2] rariță2 sf [At: MOLDOVAN, Ț. N. 85 / Pl: ~țe, ~ți / E: rar + -iță] 1 (Trs) învelitoare făcută din văl, pe care și-o pun femeile sau miresele pe cap. 2 (Reg) Perdea. 3 Sirec. 4 (Reg) Floare nedefinită mai îndeaproape.
8. [DLRLC] RARIȚĂ, rarițe, s. f. 1. Unealtă agricolă asemănătoare cu plugul, care răstoarnă brazda în ambele părți, formînd rigole și care se folosește la semănăturile de cartofi și la alte culturi. Grîul răsărise rar și firav, de parc-ar fi fost lucrat cu rarița. MIHALE, O. 9. 2. (La pl.) Șir de trei stele luminoase din constelația Orion. Rarițele străluceau în cerul limpede ca seninul albastru al unei pietre scumpe. SANDU-ALDEA, U. P. 128. Găinușa-i spre asfințit, rarițele de aseminea și luceafărul de ziuă de-acum trebuie să răsară. CREANGĂ, A. 126. – Variantă: raliță s. f.
9. [Șăineanu, ed. VI] rariță f. 1. plug fără rotile cu două cormene (servind la învelirea cuiburilor cu porumb); 2. constelațiunea lui Siriu: rarițele și luceafărul de ziua CR. [Serb. RALIȚA, plug mic].
10. [Scriban] ráliță (vest) și ráriță (est) f., pl. e (bg. sîrb. rálica, dim. d. ralo și oralo, plug; rus. vsl. rálo și orálo, d. orati, a ara. V. răz-or). Sud. Plug mic fără roate, cu doŭă coarne (cu cormana în doŭă părțĭ) și cu un singur corn (mîner) care se întrebuințează la rărit și învălit cuĭburile de popușoĭ și la grădinărie ca să facĭ brazdele maĭ adîncĭ. O constelațiune (Lira orĭ Sirius).
11. [Scriban] ráriță, V. raliță.
12. [DOOM 3] !Rarițele (grup de stele) s. propriu f. pl. art., neart. Rarițe
13. [DOOM 2] Rarițele (grup de stele) s. propriu f. pl.
14. [DOOM 3] rariță (unealtă) s. f., g.-d. art. rariței; pl. rarițe
15. [DOOM 2] rariță (unealtă) s. f., g.-d. art. rariței; pl. rarițe
16. [MDO] rariță
17. [IVO-III] rariță, -țe.
18. [DER] rariță (rarițe), s. f. – 1. Unealtă mică, folosită mai ales pentru săpat. – 2. Constelația Orion. – Var. raliță. Megl. raliță, lariță. Bg. ralica (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 306; Conev 29), cf. sb., cr., slov. ralica din ralo „plug”; fonetism modificat prin analogie cu rar. Numele constelației este de asemenea sl., cf. Miklosich, Lexicon, 783. – Der. rărița, s. f. (a prăși cu rarița).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL