1. [DEX '09] PRĂZNUI, prăznuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Înv. și pop.) A celebra o sărbătoare religioasă; p. gener; a serba, a sărbători, a ține o sărbătoare. 2. Intranz. A petrece, a se ospăta; a benchetui, a chefui. – Din sl. prazdĩnovati.
2. [MDA2] prăznui [At: CORESI, EV. 144 / V: (înv) ~zdn~, prânzui[1] / Pzi: ~esc / E: slv праздьновати, празновати] (Îvp) 1-2 vtr (C. i. evenimente sau personalități religioase) A (se) celebra. 3-4 vtr (Pgn) A (se) sărbători. 5 vt (Pgn) A aniversa. 6 vt (Pex) A slăvi. 7 vi A participa la o masă, la un banchet, la un chef Si: a se ospăta, (fam) a benchetui, a chefui.
3. [DEX '98] PRĂZNUI, prăznuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A celebra un eveniment religios; p. gener. a serba, a sărbători, a ține o sărbătoare. 2. Intranz. A petrece, a se ospăta; a benchetui, a chefui. – Din sl. prazdĩnovati.
4. [DLRLC] PRĂZNUI, prăznuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A serba un eveniment religios, a ține o sărbătoare, un praznic; p. ext. a serba, a sărbători. Madam Roza prăznuia și paștele evreiesc și pe cel romînesc. PAS, Z. I 61. A doua zi după aceea, fiind duminică, au prăznuit-o. DRĂGHICI, R. 54. ◊ Absol. Creștinii adunați cinsteau un pahar dulce și începeau a prăznui. SADOVEANU, E. 116. ◊ Refl. pas. Mulțămește sfîntului mare mucenic Dimitrie... a cărui hram se prăznuiește la biserica ce noi i-am făcut. NEGRUZZI, S. I 147. (Cu complement intern) Ce vedea Se minuna: Lumea că se sătura, Praznice se prăznuia. TEODORESCU, P. P. 96. 2. Intranz. A petrece, a se ospăta, a face chef.
5. [Șăineanu, ed. VI] prăznuì v. 1. a serba: am prăznuit toate zilele sfinte; 2. fam. a petrece benchetuind: am cheltuit, dar barim am prăznuit ISP. [Slav. PRAZNOVATI].
6. [MDA2] prăzdnui v vz prăznui
7. [MDA2] prânzui2 v vz prăznui
8. [Scriban] prăznuĭésc v. tr. (vsl. prazdnovati, rus. prazdnovatĭ, sîrb. praznovati). Sărbez, celebrez. Ospătez, benchetuĭesc la un praznic. – Vechĭ și prăzdn-.
9. [DOOM 3] prăznui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăznuiesc, 3 sg. prăznuiește, imperf. 1 prăznuiam; conj. prez. 1 sg. să prăznuiesc, 3 să prăznuiască
10. [DOOM 2] prăznui (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăznuiesc, imperf. 3 sg. prăznuia; conj. prez. 3 să prăznuiască
11. [IVO-III] prăznuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.
12. [DRAM 2021] prăznuí, prăznuiesc, (prăznici), v.t. A serba, a sărbători: „Tot neamu o prăznuiește” (Memoria, 2001: 139). – Din sl. prazdinovati (Scriban, DEX, MDA).
13. [DRAM 2015] prăznui, prăznuiesc, (prăznici), vb. tranz. – A serba, a sărbători: „Tot neamu o prăznuiește” (Memoria, 2001: 139). – Din sl. prazdinovati (Șăineanu, Scriban; DEX, MDA).
14. [DRAM] prăznui, prăznuiesc, vb. tranz. – A sărbători, a cinsti: „Tot neamu o prăznuiește” (Memoria 2001: 139). – Din praznic „sărbătoare; comemorare” (< sl. prazdĭnikŭ, „sărbătoresc”).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL