1. [DEX '09] PROPAGATOR, -OARE, propagatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care propagă idei, doctrine etc., care face propagandă, propagandist. 2. Adj. Care se propagă. – Din fr. propagateur, lat. propagator, -oris.
2. [MDA2] propagator, ~oare [At: NEGULICI / V: (înv) propăgător / Pl: ~i, ~oare / E: fr propagateur] 1 smf Persoană care propagă idei, principii, teorii, metode etc. 2 smf (Spc) Propovăduitor. 3 a Care (se) propagă.
3. [DLRLC] PROPAGATOR, -OARE, propagatori, -oare, s. m. și f. Persoană care propagă o idee, o doctrină, etc.; agent de propagare. Un jurnalist este apostolul adevărului, apărătorul dreptății, propagatorul cunoștințelor folositoare. ALECSANDRI, T. 1711.
4. [DN] PROPAGATOR, -OARE s.m. și f. Cel care propagă (idei, doctrine etc.). [Cf. fr. propagateur, lat. propagator].
5. [MDN '00] PROPAGATOR, -OARE s. m. f. cel care propagă (idei, doctrine etc.). (< fr. propagateur, lat. propagator)
6. [Șăineanu, ed. VI] propagator m. cel ce propagă.
7. [MDA2] propăgător, ~oare smf, a vz propagator
8. [DOOM 3] propagator adj. m., s. m., pl. propagatori; adj. f., s. f. sg. și pl. propagatoare
9. [DOOM 2] propagator adj. m., s. m., pl. propagatori; adj. f., s. f. sg. și pl. propagatoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL