1. [DEX '09] PARONOMASIE, paronomasii, s. f. (Rar) Paronomază. [Var.: paronomazie s. f.] – Din lat. paronomasia, fr. paronomasie.
2. [MDA2] paronomasie sf [At: MOLNAR, RET. 209/2 / V: ~azie / Pl: ~ii / E: ngr παρονομασία, fr paronomasie] (Rar) Paronomază.
3. [DN] PARONOMASIE s.f. Paronomază. [Gen. -iei. / cf. fr. paronomasie, lat., gr. paronomasia].
4. [MDN '00] PARONOMASIE s. f. paronomază. (< lat., gr. paronomasia, fr. paronomasie)
5. [DEX '09] PARONOMAZIE s. f. v. paronomasie.
6. [MDA2] paronomazie sf vz paronomasie
7. [Scriban] paronomazíe f. (vgr. paronomasia, d. pará, alăturea, și ónoma, nume. V. antonomazie). Ret. Figură care consistă în întrebuințarea vorbelor care seamănă la sunet, ca: mor și de frică și de frig. – Fals paronomáză (fr. paronomase). V. retorică.
8. [DOOM 3] paronomasie (rar) (desp. pa-ro-/par-o-) s. f., art. paronomasia, g.-d. art. paronomasiei; pl. paronomasii, art. paronomasiile (desp. -si-i-)
9. [DOOM 2] !paronomasie (rar) (pa-ro-/par-o-) s. f., art. paronomasia, g.-d. art. paronomasiei; pl. paronomasii, art. paronomasiile
10. [MDO] paronomasie
11. [DFS] paronomasie (fr. paronomasie „cuvinte cu radical asemănător”), asemănare între cuvinte din limbi diferite, ca între fr. „balie, ballon” și gr. „ballein”, „a arunca”; sau engl. „game” (joc, set) și rom. „ghem”, precum și, în cadrul aceleiași limbi, apropierea dintre cuvinte care ar părea că au un radical comun (A).
12. [DFS] paronomasia contrarium, figură prin care, cu ajutorul aceluiași cuvânt, arătăm că este un fals (că obiectul nu corespunde denumirii) (R): „Drumul nu mai era drum, ci o cale de munte la îndemână mai mult ciobanilor legănați călare decât căruțelor.” (L. Blaga) Sin. antistază.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL