Acasã » Definitii » Definiție și ce înseamnă obiecționare

Definiție și ce înseamnă obiecționare

1. [MDA2] obiecționa vt [At: IORDAN, L. R. A. 234 / P: o-biec~ / Pzi: ~nez / E: obiecțiune] 1-2 (Rar) A obiecta (1-2).

2. [DN] OBIECȚIONA vb. I. intr. A face obiecții. [Pron. -biec-ți-o-. / et. incertă].

3. [DLR - tomul X] OBIECȚIONA vb. I. tranz. (Rar) A obiecta. cf. IORDAN, L. R. A. 234, id. L.R. 462. – Pronunțat: -bi-ec-. – prez. ind.: obiecționez. – v. obiecțiune.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

Definiție și ce înseamnă obidnic

1. [MDA2] obidnic, ~ă a [At: SĂGHINESCU, V. 62 / V: (îrg) ~irnic / Pl: […]

Definiție și ce înseamnă obidnui

[Scriban] obidésc v. tr. (vsl. obidĭeti, a nedreptăți. V. obijduĭesc, podidesc). Rar azĭ. Nedreptățesc. V. […]

Definiție și ce înseamnă obidos

1. [DEX '09] OBIDOS, -OASĂ, obidoși, -oase, adj. (Înv.) Îndurerat, amărât; sensibil. – Obidă + […]

Definiție și ce înseamnă obidui

1. [DEX '09] OBIDI, obidesc, vb. IV. 1. Refl. (Înv. și pop.) A se lăsa […]

Definiție și ce înseamnă obiecta

1. [DEX '09] OBIECTA, obiectez, vb. I. Tranz. A face o obiecție; a arăta argumentele […]

Definiție și ce înseamnă obiectare

1. [MDA2] obiectare sf [At: CADE / P: o-biec~ / Pl: ~tări / E: obiecta] […]

Definiție și ce înseamnă obiectat

1. [DEX '09] OBIECTA, obiectez, vb. I. Tranz. A face o obiecție; a arăta argumentele […]

Definiție și ce înseamnă obiectitate

1. [MDA2] obiectitate sf [At: DN3 / P: o-biec~ / Pl: ~tăți / E: ger […]