Definiție și ce înseamnă năvodari

1. [DEX '09] NĂVODAR, năvodari, s. m. 1. Pescar cu năvodul. 2. Lucrător (în industria textilă) care face sfori, frânghii, plase de pescuit etc. 3. Pasăre de baltă cu pene negre și albe, cu picioare lungi și cu ciocul încovoiat în sus (Recurvirostra avosetta). – Năvod + suf. -ar.

2. [MDA2] năvodar sm [At: (a. 1743) URICARIUL, XVI, 224 / V: (reg) ne~ / Pl: ~i / E: năvod2 + -ar] 1 Pescar care pescuiește cu năvodul2 (1). 2 Lucrător în industria textilă care face sfori, plase de pescuit etc. Si: (reg) năvodaș. 3 Pasăre de baltă, cu picioare lungi, cu pene albe și negre și cu ciocul încovoiat în sus Si: (reg) ciocîntors (Recurvirostra avosetta).

3. [MDA2] nevodar sm vz năvodar

4. [CADE] NĂVODAR sm. 🐟 Pescar care pescuește cu năvodul.

5. [DLRLC] NĂVODAR, năvodari, s. m. 1. Pescar care pescuiește cu năvodul. Purta ciubote de năvodar și care miroseau strașnic a untură. DUNĂREANU, CH. 117. Să scrie la năvodari Să-ntindă năvoadele. ȘEZ. VIII 127. Năvodari chema, Năvod aducea, Și-n mare-l băga. TEODORESCU, P. P. 424. 2. Meșter care face năvoade sau lucrător în industria textilă care face sfori, frînghii, plase pentru pescuit etc. 3. Pasăre de baltă de mărimea unui porumbel, cu pene albe și negre, cu picioare lungi și cu ciocul încovoiat în sus (Recurvirostro avocetta). – Variantă: nevodar (PĂSCULESCU, L. P. 159) s. m.

6. [DLRLC] NEVODAR s. m. v. năvodar.

7. [Șăineanu, ed. VI] năvodar m. pescar cu năvodul: adunând pe toți năvodarii ISP.

8. [Scriban] năvodár m. (d. năvod). Pescar care întrebuințează năvodu. O pasăre picĭorongată palustră cu cĭocu încovoĭat în sus ca un ac, cu care năvodariĭ împletesc năvoadele (recurvirostra avocetta).

9. [DOOM 3] năvodar s. m., pl. năvodari

10. [DOOM 2] năvodar s. m., pl. năvodari

11. [DE] NĂVODARI, oraș în jud. Constanța, situat pe țărmul Mării Negre, pe canalul Poarta Albă-Năvodari-Midia; 35.594 loc. (2000). Port fluvio-maritim. Centrală electrică și de termoficare. Reparații navale. Combinat petrochimic. Fabrică de zahăr. Stațiune balneoclimaterică estivală destinată în special copiilor (anual, aici sunt organizate tabere pentru copii). Menționat documentar ca sat în 1412 și declarat oraș la 17 febr. 1968.

12. [DLR - tomul X] NĂVODAR s. m. I. 1. Pescar care pescuiește cu năvodul2. Puind și năvodari cu năvoade de au vînat Luciul și bălțile lui (a. 1743). uricariul, xvi, 224, cf. iorga, s. d. vi, 231, ddrf. Purta ciubote de năvodar și care miroseau strașnic a untură. dunăreanu, ch. 117, cf. tdrg, șăineanu, d. u. Inima lui Popa Tonea se izbi în coșul pieptului, ca un pește în rețeaua năvodarilor. galaction, o. 179. Se așezară... la cîrmoc părintele Gherasim, iar la cîrmă un năvodar voinic. stănoiu, c. i. 96. Și nu departe, la un cot, ne-am întîlnit cu năvodarii. i. botez, b. i, 22, cf. 202, antipa, p. 26, 285, 490, nom. prof. 17, h ii 244, vii 69, xii 29. Năvodari chema, Năvod aducea, Și-n mare-l băga. teodorescu, p. p. 414, cf. Mat. folk. 22. Aș scrie la popa în sat Să scrie la năvodari Să întindă năvoadele Să prindă dragostele. șez. viii, 127. Și mie, taică, să-mi dai P-ăi cinzăci de nevodari. graiul, i, 72, cf. 74. Acolo dac-ajungea, Năvodari tomnea, După Lina da; Pe Lina o scotea. i. cr. iii, 164, cf. 324, alr i 1 737/932,1 738/954, alr sn iii h 843/876. 2. Lucrător (în industria textilă) care face sfori, frînghii, plase de pescuit etc.; (regional) năvodaș. cf. barcianu, alexi, w., nom. prof. 36. Și cu nouă năvodari, Împletesc, înnăvodesc. viciu, col. 79. Suluri de mătasă cumpăra, La nevodari le-mpărțea, Nevodarii nevoade făcea. păsculescu, l. p. 159. II. Pasăre de baltă, cu picioare lungi, cu pene albe și negre și cu ciocul încovoiat în sus; (regional) ciocîntors (Recurvirostra avosetta). cf. SCRIBAN, D., DM, BĂCESCU, PĂS. 55. – pl.: năvodari. – Și: (regional) nevodar s. m. – Năvod2 + suf. -ar.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] năsărâmb, ~ă [At: ȘINCAI, HR. II, 281/11 / V: ~râmbie sf, nătă~[1] / […]
1. [MDA2] năsărâmbos, ~oasă a [At: LB / Pl: ~oși, ~oase / E: năsărâmb + […]
1. [Șăineanu, ed. VI] năsărâmbă f. faptă prostească. [Origină necunoscută]. 2. [MDA2] năsărâmb, ~ă [At: […]
1. [CADE] NĂSĂRÎNGĂ (pl. -înguri) sf. Trans. Bazaconie; boroboață: acum umbla Sătana în dragă voia […]
1. [DEX '09] NISETRU, nisetri, s. m. Pește mare, răpitor, cu corpul alungit și îndesat, […]
1. [DEX '09] NĂSĂUDEAN, -Ă, năsăudeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară […]
1. [DEX '09] NĂSĂUDEANCĂ, năsăudence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din orașul Năsăud sau […]
1. [MDA2] năsăvăi vt [At: VICIU, GL. / Pzi: ~esc / E: nct] (Trs) A […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro