Definiție și ce înseamnă nonet

1. [DEX '09] NONET, nonete, s. n. Piesă muzicală pentru nouă instrumente; p. ext. formație care interpretează această piesă. – Din it. nonetto.

2. [MDA2] nonet sn [At: DER / E: fr nonet] 1 Ansamblu de nouă instrumente sau de nouă voci care execută împreună o piesă muzicală. 2 (Pex) Compoziție muzicală scrisă spre a fi executată de un nonet (1).

3. [DEX '98] NONET, nonete, s. n. Formație alcătuită din nouă persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o compoziție muzicală; p. ext. compoziție muzicală compusă pentru o astfel de formație. – Din it. nonetto.

4. [DN] NONET s.n. Ansamblu de nouă instrumente care execută împreună o piesă muzicală; (p. ext.) piesă muzicală clasică, adesea în formă de sonată, compusă pentru un astfel de ansamblu. [< it. nonetto].

5. [MDN '00] NONET s. n. formație muzicală din nouă interpreți. ◊ piesă instrumentală scrisă pentru o astfel de formație. (< it. nonetto)

6. [DOOM 3] nonet s. m., pl. nonete

7. [DOOM 2] nonet s. m., pl. nonete

8. [DTM] nonet (it. nonetto; fr. nonet; germ. Nonett; engl. nonet) 1. Ansamblu de cam. alcătuit din 9 instr.: vl., violă, vcl., c. bas, fl., ob., cl., fg. și corn. (Ex. „Nonetul ceh”). 2. Lucrare muzicală de cameră scrisă pentru n. (1). Ex.: Sphor, N. op. 31; Nottara, N. pentru suflători și coarde.

9. [DLR - tomul X] NONET s. n. 1. Ansamblu de nouă instrumente sau de nouă voci care execută împreună o piesă muzicală. Cf. der, dn2. Nonetul ceh își împrospătează în permanență rîndurile căpătînd vigoare, vervă, contemp. 1967, nr. 1093, 6/6. Nonetul interpretează și diferite alte lucrări, de la trio la octet. ib. 2. Compoziție muzicală scrisă pentru a fi executată de un nonet (1). Cf. der. – Din fr. nonet.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] nomadiza vi [At: BUL. FIL. III, 266 / Pzi: ~zez / E: fr […]
1. [DEX '09] NOMARH, nomarhi, s. m. Conducător al unei nome2. – Din fr. nomarque. […]
[DOR] nombrilism s. n. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
[DCR2] nombrilist, -ă adj. (franțuzism) ◊ „Numai depășind această perspectivă pe care francezii o numesc […]
1. [DEX '09] NOMENCLATOR, nomenclatoare, s. n. Listă, broșură, carte care cuprinde nomenclatura (1) dintr-un […]
1. [DEX '09] NOMENCLATORIC, -Ă, nomenclatorici, -ce, adj. (Livr.) Nomenclaturistic. – Nomenclator + suf. -ic. […]
1. [DEX '09] NOMENCLATURISTIC, -Ă, nomenclaturistici, -ce, adj. (Rar) Privitor la nomenclatură, de nomenclatură; nomenclatoric. […]
1. [DEX '09] NOMINALIST, -Ă, nominaliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro