1. [DEX '09] NEÎNCREZĂTOR, -OARE, neîncrezători, -oare, adj. Care nu se încrede (ușor), care are îndoieli, bănuitor. – Pref. ne- + încrezător.
2. [DEX '98] NEÎNCREZĂTOR, -OARE, neîncrezători, -oare, adj. Care nu se încrede (ușor), care are îndoieli, bănuitor. – Ne- + încrezător.
3. [DLRLC] NEÎNCREZĂTOR, -OARE, neîncrezători, -oare, adj. Care nu se încrede (ușor), care are îndoieli; bănuitor. Nicoriță își ridică neîncrezător capul și privi spăriat la Tomșa. SADOVEANU, O. VII 134. Ladima asculta neîncrezător și nu știa ce să răspundă. CAMIL PETRESCU, N. 85.
4. [Șăineanu, ed. VI] neîncrezător a. care nu se încrede.
5. [Scriban] neîncrezător, -oáre adj. Plin de neîncredere.
6. [DOOM 3] neîncrezător adj. m., pl. neîncrezători; f. sg. și pl. neîncrezătoare
7. [DOOM 2] neîncrezător adj. m., pl. neîncrezători; f. sg. și pl. neîncrezătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL