Definiție și ce înseamnă nevolatil

1. [DEX '09] VOLATIL, -Ă, volatili, -e, adj. (Despre lichide) Care se evaporă ușor la temperaturi obișnuite; volatilizabil. – Din fr. volatil, lat. volatilis.

2. [MDA2] volatil, ~ă [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr volatil, it volatile, lat volatilis] 1 a (D. substanțe lichide) Care se evaporă cu ușurință la temperatura și presiunea obișnuite Si: volatilizabil. 2 a (Înv; îs) Alcaliu ~ Amoniac (1). 3 a (Fig) Care dispare repede. 4 a Care poate zbura. 5 sf (Rar) Pasăre.

3. [DEXI] volatil, -ă adj. (mai ales despre lichide) Care se evaporă repede în condiții de presiune și temperatură obișnuite, trecînd în stare de vapori; volatilizabil. Substanța inevitabilă, eterul ușor și volatil (VIANU). ◊ Sulf volatil v. sulf. ◊ Fig. Cînd Ioanide era copil..., avea credința că a muri înseamnă a te preface imediat într-o ființă volatilă (CĂL.). • pl. -i, -e. /<fr. volatil, it. volatile, lat. volatĭlis, -e.

4. [DEX '98] VOLATIL, -Ă, volatili, -e, adj. (Despre diferite substanțe lichide) Care se evaporă cu ușurință la temperatura obișnuită; volatilizabil. – Din fr. volatil, lat. volatilis.

5. [DLRLC] VOLATIL, -Ă, volatili, -e, adj. (Despre substanțe lichide) Care se evaporează cu ușurință la temperatura obișnuită. Benzina este o substanță volatilă.

6. [DN] VOLATIL, -Ă adj. (Despre substanțe) Care se evaporă ușor; volatilizabil. [< fr. volatil, cf. lat. volatilis].

7. [MDN '00] VOLATIL, -Ă adj. (despre lichide) care se evaporă ușor; volatilizabil. (< fr. volatil, lat. volatilis)

8. [Șăineanu, ed. VI] volatil a. care se evaporează ușor: alcali volatil, amoniac.

9. [Scriban] volátil, -ă adj. (lat. volátilis, d. volare, a zbura. V. volant). Fiz. Care se evaporează ușor: benzina e foarte volatilă. Alcali volatil, amoniac. – Fals -tíl (fr. volatil).

10. [Șăineanu, ed. VI] amoniac a. se zice de o sare, numită obișnuit țiperig. ║ n. gaz incolor (numit și alcali volatil) compus din azot și hidrogen; dizolvat, se întrebuințează pentru a curăța argintării, grăsimea de pe stofe și pentru a cauteriza mușcătura insectelor sau a șerpilor.

11. [DOOM 3] volatil adj. m., pl. volatili; f. volatilă, pl. volatile

12. [DOOM 2] volatil adj. m., pl. volatili; f. volatilă, pl. volatile

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] nevoințesc, ~ească a [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie 14r/7 / P: ~vo-in~ / […]
1. [MDA2] nevoioșetură sf [At: GR. S. V, 27 / P: ~vo-io~ / Pl: ~ri […]
1. [DEX '09] NEVOLNIC, -Ă, nevolnici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. […]
1. [MDA2] nevolnici [At: COD. VOR. 118/14 / Pzi: ~cesc / E: nevolnic] (Înv) 1 […]
1. [DEX '09] NEVOLNICIE s. f. (Pop.) Stare a celui nevolnic (1); lipsă de putere […]
1. [MDA2] nevolnici [At: COD. VOR. 118/14 / Pzi: ~cesc / E: nevolnic] (Înv) 1 […]
1. [MDA2] nevolnici [At: COD. VOR. 118/14 / Pzi: ~cesc / E: nevolnic] (Înv) 1 […]
[MDA2] nevopsit, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + vopsit] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro