1. [DEX '09] NENECUȚĂ s. f. (Reg.) Diminutiv al lui neneacă. – Neneacă + suf. -uță.
2. [MDA2] nenecuță sf [At: POLIZU / V: (reg) ni~ / Pl: ? / E: (reg) neneacă + -uță] 1-2 (Mol; șhp) Neneacă (1) (dragă).
3. [CADE] NENECUȚĂ, NINECUȚĂ sf. dim. NENEACĂ, NINEACĂ: de cînd o murit biata ninecuță (ALECS.).
4. [DLRLC] NENECUȚĂ s. f. (Familiar, mai ales în Mold.) Diminutiv al lui neneacă. Ah, nenecuță, cît ești de bună! ALECSANDRI, T. I 36.
5. [MDA2] ninecuță sf vz nenecuță
6. [DOOM 3] nenecuță (reg.) s. f., g.-d. art. nenecuței
7. [DOOM 2] nenecuță (reg.) s. f., g.-d. art. nenecuței
8. [DLR - tomul X] NENECUȚĂ s. f. (Mold.) Diminutiv al lui neneacă. cf. polizu. Ah, nenecuță, cît ești de bună! alecsandri, t. 330, cf. șio II2, 272. – Și: ninecuță s. f. polizu. – Neneacă + suf. -uță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL