1. [MDA2] nenemerire sf [At: CANTEMIR, IST. 205 / Pl: ~ri / E: ne- + nemerire] (Îvr) Insucces.
2. [DAR] nenemerire s.f. (înv.) faptul de a nu nimeri.
3. [DLR - tomul X] NENEMERIRE s. f. (Învechit, rar) Negativ al lui nemerire; faptul de a nu nimeri. Cu toții în labirintul neplăcerii și în rătăcirea nenemeririi ar fi rămas. cantemir, ist. 205. – Pref. ne- + nemerire.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL