Definiție și ce înseamnă necucerire

1. [Șăineanu, ed. VI] necucerire f. aroganță: Turcii în nepăsarea și necucerirea lor nu bănuiau nimic BĂLC. [Dela cucerire, cu sensul învechit de «umilință» (v. cucerì)].

2. [DAR] necucerire s.f. (înv.) aroganță.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] NECTARINĂ, nectarine, s. f. Varietate de piersici cu pielița fără puf. – […]
1. [DETS] NECTARI- „nectar”. ◊ L. nectar, aris „nectar” > fr. nectari-, engl. id. > […]
1. [DEX '09] NECTON s. n. (Cu sens colectiv) Totalitatea organismelor care înoată în masa […]
1. [DEX '09] NECUGETARE, necugetări, s. f. Acțiune, faptă necugetată; nechibzuință, nesocotință. – Pref. ne- […]
1. [DEX '09] NECUGETAT, -Ă, necugetați, -te, adj. Care nu este chibzuit, socotit (în acțiunile […]
[CADE] CULES I. adj. p. CULEGE ¶ ¶ C. NECULES. II. sbst. 1 Faptul de […]
1. [DEX '09] NECULTIVAT, -Ă, necultivați, -te, adj. 1. (Despre plante) Care nu se cultivă. […]
1. [DEX '09] NECUM adv., conj. (Înv. și pop.) 1. Adv. Nicidecum. 2. Conj. (Și) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro