1. [MDA2] mătălăi [At: LUNGIANU / Pzi: ~esc / E: cf mătăhăi] (Reg) 1-2 vi A mătăhăi (1, 3).
2. [Scriban] mătăhăĭésc și metehăĭésc (est) și mătănăĭésc, -noĭésc și -lăĭésc (vest) v. intr. (după matahală, d. ung. matikálni, matatni, motonozni, a orbocăi). Bălălăĭesc, mă clatin: bețivu mergea mătăhăind, lucrurile mătăhăĭaŭ în car. Moțăĭ (de somn ș. a.). V. măhăĭesc.
3. [Scriban] mătălăĭésc, V. mătăhăĭesc.
4. [DGS] mătălăi vb. IV. (reg.) 1 tr. (compl. indică obiecte, materiale etc.) v. Agita. Clătina. Fâlfâi. Flutura. Vântura. 2 refl. (despre oameni) v. Clătina. Împletici. Șovăi1.
5. [DLR] MĂTĂLĂÍ vb. IV. (Regional) 1. Refl. A mătăhăi (1). De pe o ulicioară se ivesc, mătălăindu-se. . ., agentul sanitar și cu arhivarul judecătoriei. LUNGIANU, ap. CADE. 2. Intranz. A mătăhăi (2). Un grefier scrie la citații, mătălăind din cap. LUNGIANU, ap. CADE. - Prez. ind.: mătălăiesc. – Cf. m ă t ă h ă i.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL