1. [DEX '09] MĂSORIȘTE, măsoriști, s. f. (Înv.) Măsurare, măsurătoare. – Măsura + suf. -iște.
2. [MDA2] măsoriște sf [At: (a. 1742) IORGA, S. D. VI, 267 / V: (înv) ~reș~, (reg) ~sur~, mes~ / Pl: ~ti / E: măsura + -iste] (Îrg) Măsurare (1).
3. [DEX '98] MĂSORIȘTE, măsoriști, s. f. (Înv.) Măsurare, măsurătoare. – Măsura + suf. -iște.[1]
4. [DLRLC] MĂSORIȘTE, măsoriști, s. f. (Învechit) Măsurare, măsurătoare... Rezultatele acestea nu pot inspira o încredere deplină decît numai atunci cînd vom avea făcut cel puțin măsoriște și harta județului. I. IONESCU, D. 12.
5. [Scriban] măsóriște f. Est. Rar. Măsurătoare.
6. [MDA2] măsorește sf vz măsoriște
7. [MDA2] măsuriște sf vz măsoriște
8. [MDA2] mesoriște sf vz măsoriște
9. [DOOM 3] măsoriște (înv.) s. f., art. măsoriștea, g.-d. art. măsoriștii; pl. măsoriști
10. [DOOM 2] măsoriște (înv.) s. f., art. măsoriștea, g.-d. art. măsoriștii; pl. măsoriști
11. [DGS] măsoriște s.f. (înv. și reg.) v. Măsurare. Măsurat1 . Măsurătoare.
12. [DLR] MĂSORIȘTE s. f. (Învechit și regional) Măsurare, măsurătoare. Pe socoteala aciii măsoriști (a. 1 742). IORGA, S. D. VI, 267. Urmează măsoriștea și hotarăle ce au pus (a. 1776). URICARIUL, II, 192/7. Harta închipuitoari di unde să să înceapă măsorește, căci eu din adevăr nu ies (a. 1 830). IORGA, S. D. XXI, 401. 14 stînJ[eni] de la colțul gardului. . . de unde s-au început măsoriștea (a. 1852). URICARIUL, III, 257/15. Rezultatele acestea nu pot inspira o încredere deplină decît numai atunci cînd vom avea făcut cel puțin măsoriște și harta județului. iONESCU, D. 12. În mesoriște s-au pus și poienile din pădure. id. P. 472. La comisație a ieșit comisia de angineri să facă măsuriștea locurilor. Com. din URCA-TURDA. – Pl.: măsoriști. – Și: (învechit) măsorește, (regional) măsúriște, mesoriște s. f. – Măsura + suf. -iște.
13. [DLR] MĂSOREȘTE s. f. v. măsoriște.
14. [DLR] MĂSURIȘTE s. f. v. măsoriște.
15. [DLR] MESORIȘTE s. f. v. măsoriște.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL