1. [DEX '09] MĂSELAR, măselari, s. m. (Reg.) 1. (Bot.) Măselariță. 2. Nume dat diferitelor părți ale unor obiecte sau unelte. – Din măsea + suf. -ar.
2. [MDA2] măselar sm [At: ȘINCAI, ap. DR. V, 559 / Pl: ~i / E: măsele (pll măsea) + -ar] 1 (Bot) Măselariță (1) (Hyoscyamus niger) 2 (Îe) (Parcă) a mâncat ~ Parcă e nebun. 3 (Bot; reg) Dinte (13) al calului. 4 Măsea (29) a coasei. 5 Verigă de fier în care se bagă măseaua coasei. 6 Stinghie la grapă. 7 Parte a morii nedefinită mai îndeaproape, probabil roata cu măsele.
3. [Scriban] măselár m. (d. măsele). Numele pop. al luniĭ Aŭgust (Rar.) Măselariță.
4. [CADE] NEBUNARIȚĂ (pl. -țe) sf. 🌿 MĂSELAR.
5. [DOOM 3] măselar (plantă) (reg.) s. m., pl. măselari
6. [DOOM 2] măselar (plantă) (reg.) s. m., pl. măselari
7. [DGS] măselar s.m. (reg.) I (bot.) 1 v. Dintele-calului (v. dinte). 2 v. Ciumăfaie. Foaia-ciumei (v. foaie). v. Laur. Laur-porcesc (Datura stramonium). 3 v. Măselariță1 (Hyosciamus niger). 4 v. Sunătoare (Crepis foetida). II (tehn.) 1 (la coasă) v. Măsea. 2 (la grapă) v. Stinghie.
8. [DLR] MĂSELAR s. m. (Regional) 1. (Bot.) Măselariță1 (1) (Hyoscyamus niger). Cf. ȘINCAI, în DR. V, 559, H II 87, III 243. Foaie verde masalari, Cîți feciori de gospodari, Toți catane și caprari. ȘEZ. I, 72. Fierb masalarul și zama o țin în gură. ib. II, 20. Măsălariul se întrebuințează contra durerii măsălelor. Com. MARIAN, cf. ALR I 1927/595, 708, 710, 730, 744, 748, 768, 940, 960. ◊ Expr. (Parcă) a mîncat măselar = (parcă) e nebun. Se vede c-ați mîncat masalar, bată-vă cioarele. ap. TDRG, cf. ZANNE, P. III, 633, com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. 2. (Bot.) Dintele-calului. DENSUSIANU, Ț. H. 324. 3. Măseaua coasei. ALR SN I h 51. ♦ Verigă de fier în care se bagă măseaua coasei. Com. MARIAN. 4.Stinghie la grapă. Cf. ALRM SN I , h, 29. 5. Parte a morii nedefinită mai îndeaproape, probabil roata cu măsele. Cf. H II 146, XIV 436. – Pl.: măselari. – Măsele (pl. lui măsea) + suf. -ar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL