1. [MDA2] mărtăcel sm [At: TEODORESCU, P. P. 331 / Pl: ~ei / E: mărtac + -el] 1-2 (Șhp) Martac (mic).
2. [DLRLC] MĂRTĂCEL, mărtăcei, s. m. Diminutiv al lui martac. Bordeiaș, bordei, bordei, Cu mărtăceii de tei. TEODORESCU, P. P. 331.
3. [DLRM] MĂRTĂCEL, mărtăcei, s. m. Diminutiv al lui martac.
4. [Scriban] mărtăcél m., pl. eĭ. Martac mic.
5. [DLR] MĂRTĂCÉL s. m. Diminutiv hipocoristic al lui m a r t a c (1 f). Bordeiaș, bordei, bordei Cu mărtăcei de tei. TEODORESCU, P. P. 331, cf. MAT. FOLK. 1 210. - Pl.: mărtăcei. – Mărtac + suf. -el.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL