1. [MDA2] mâncărioară sf [At: JAHRESBER. III, 297 / P: ~ri-oa~ / E: mâncare + -ioară] 1-8 (Pop; șhp) Mâncărică (1-8).
2. [DGS] mâncărioară s.f. (culin.; reg.) v. Mâncărică.
3. [DLR] MÎNCÁRIOÁRĂ s. f. (Într -o poezie populară) Mîncărică (1). Ț-am adus Un cap dă mirioară, Să ńe faŝ dă mîncărioară. JAHRESBER. III, 297. - Pronunțat: -ri-oa-. – Mîncare + suf. -ioară.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL