1. [MDA2] muntenat, ~ă a [At: ANT. LIT. POP. I, 260 / Pl: ~ați, ~e / E: cf munte, muntean1, muntenos] (Pop; rar) Muntos.
2. [DLR] MUNTENAT, -Ă adj. (Într-o poezie populară) Muntos. Frate, frătuțul meu, Lasă-ți fluierul tău, Vezi pe valea muntenată Ce grea vreme se arată; Să lăsăm cîntările, Să mulgem oițele. ANT. LIT. POP. I, 260. – Pl.: muntenați, -te. Cf. m u n t e, m u n t e a n1, m u n t e n o s.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL