Definiție și ce înseamnă mumifiere

1. [DEX '09] MUMIFIERE s. f. v. mumificare.

2. [MDA2] mumifiere sf [At: DN3 / P: ~fi-e~ / Pl: ~ri / E: mumifia] 1 Mumificare. 2 Proces de uscare a fructelor datorită unor ciuperci.

3. [DLRLC] MUMIFIERE s. f. (Neobișnuit) Faptul de a se mumifica. Climatul și compoziția acestui sol ajută foarte mult fenomenului de mumifiere. SAHIA, U.R.S.S. 46.

4. [DN] MUMIFIERE s.f. 1. Mumificare. 2. Proces de uscare a fructelor datorită unor ciuperci. V. monilioză. [Pron. -fi-e-. / < mumifia].

5. [DEX '09] MUMIFIA vb. I v. mumifica.

6. [DEX '09] MUMIFICA, mumific, vb. I. 1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦ Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. 2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: mumifia vb. I] – Din it. mummificare. Cf. fr. momifier.

7. [DEX '09] MUMIFICARE, mumificări, s. f. Acțiunea de a (se) mumifica și rezultatul ei. [Var.: mumifiere s. f.] – V. mumifica.

8. [MDA2] momifica v vz mumifica

9. [MDA2] mumifia v vz mumifica

10. [MDA2] mumifica [At: MACEDONSKI, O, IV, 128 / V: (frm) ~fia, (îvr) mom~ / Pzi: mumific / E: fr momifier, it mummificare] 1 vt A îmbălsăma un cadavru prin procedee speciale pentru a-l transforma în mumie. 2 vr A se conserva ca o mumie. 3 vr (Fig) A se opri la un anumit stadiu de dezvoltare Si: a încremeni. 4 vr (D. fructe) A suferi procesul de mumificare (2).

11. [MDA2] mumificare sf [At: SAHIA, U.R.S.S. 46 / V: ~fiere / Pl: ~cări / E: mumifica] 1 Îmbălsămare a unui cadavru prin procedee speciale, în scopul conservării. 2 (Bot) Proces de uscare, de zbârcire și de întărire a fructelor, ca urmare a atacului unor ciuperci.

12. [DEX '98] MUMIFICA, mumific, vb. I. 1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦ Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. 2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: mumifia vb. I.] – Din it. mummificare, fr. momifier.

13. [DLRLC] MUMIFICA, mumific, vb. I. Refl. A se usca ca o mumie. Au luat o șopîrlă mare și un șarpe de cîțiva metri pe care i-au ținut în catacombe... în cîțiva ani tîrîtoarele s-au mumificat. SAHIA, U.R.S.S. 48.

14. [DN] MUMIFIA vb. I. tr., refl. A (se) mumifica. [Pron. -fi-a. / < cf. fr. momifier].

15. [DN] MUMIFICA vb. I. 1. tr., refl. A (se) transforma în mumie. 2. refl. (Despre fructe) A suferi procesul de mumifiere; a (se) mumifia. [P.i. mumific. / cf. it. mumificare].

16. [DN] MUMIFICARE s.f. Acțiunea de a (se) mumifica și rezultatul ei; transformare în mumie. ♦ Mumifiere (2) [în DN]; mumificație. [< mumifica].

17. [MDN '00] MUMIFIA vb. tr., refl. a (se) mumifica. (< fr. momifier)

18. [MDN '00] MUMIFICA vb. I. tr., refl. a (se) transforma în mumie; a (se) mumifia. II. refl. 1. (despre fructe) a suferi procesul de mumificare (2). 2. a încremeni într-un anumit stadiu. (< it. mummificare, după fr. momifier)

19. [MDN '00] MUMIFICARE s. f. 1. faptul de a (se) mumifica. 2. proces de uscare, de zbârcire a fructelor, datorită unor ciuperci; mumificație. (< mumifica)

20. [Șăineanu, ed. VI] mumificà v. 1. a reduce în stare de mumie; 2. fig. a deveni inert, a se atrofia intelectualicește.

21. [Scriban] *mumífic, a -á v. tr. (mumie și fic ca’n edi-fic). Prefac în mumie. Fig. Slăbesc și urîțesc mult.

22. [DOOM 3] mumifiere (rar) (desp. -fi-e-) s. f., g.-d. art. mumifierii; pl. mumifieri

23. [DOOM 2] mumifiere (rar) (-fi-e-) s. f., g.-d. art. mumifierii; pl. mumifieri

24. [DOOM 3] mumifia (a ~) (rar) (desp. -fi-a) vb., ind. prez. 1 sg. mumifiez (desp. -fi-ez), 3 mumifiază, 1 pl. mumifiem; conj. prez. 1 sg. să mumifiez, 3 să mumifieze; ger. mumifiind (desp. -fi-ind)

25. [DOOM 3] mumifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mumific, 2 sg. mumifici, 3 mumifică; conj. prez. 1 sg. să mumific, 3 să mumifice

26. [DOOM 3] mumificare s. f., g.-d. art. mumificării; pl. mumificări

27. [DOOM 2] mumifia (a ~) (rar) (-fi-a) vb., ind. prez. 3 mumifiază; conj. prez. 3 să mumifieze (-fi-e-); ger. mumifiind (-fi-ind)

28. [DOOM 2] mumifica (a ~) vb., ind. prez. 3 mumifică

29. [DOOM 2] mumificare s. f., g.-d. art. mumificării; pl. mumificări

30. [MDO] mumifica (ind. prez. 3 sg. și pl. mumifică)

31. [IVO-III] mumific.

32. [DE] MUMIFIÉRE (< mumifia) s. f. 1. Faptul de a (se) mumifica (1). 2. (FITOPAT.) Proces de uscare, de zbârcire și de întărire a fructelor atacate de unele ciuperci din genul Monilinia. V. monilioză.

33. [DLR] MUMIFIERE s. f. v. mumificare.

34. [DLR] MUMIFIA vb. I v. mumifica.

35. [DLR] MUMIFICA vb. I. 1. T r a n z. (Complementul indică un cadavru) A îmbălsăma (prin procedeee speciale); a transforma în mumie. Cf. BARCIANU, ALEXI, W. (F i g.) Și peste el trecuse neîndurătoare vremea. . . îl mumificase de viu. STANCU, R. A. I, 255. ♦ R e f l. A se conserva, a se păstra ca o mumie. În cîțiva ani tîrîtoarele s-au mumificat. SAHIA, U.R.S.S. 48. ♦ R e f l. F i g. A se opri la un anumit stadiu de dezvoltare, a rămîne neschimbat; a încremeni. O limbă și o literatură nu se pot momifica în trecut. MACEDONSKI, O. IV, 128. 2. R e f l. (Despre fructe) A suferi procesul de mumificare (2). Fructele atacate prezintă cercuri concentrice de mucegai, apoi se mumifiază sau putrezesc. DER III, 408. -Prez. ind.: mumific. – Și: (franțuzism) mumifiá, (învechit, rar) momificá vb. – Din fr. momifier, it. mummificare.

36. [DLR] MUMIFICARE s. f. Acțiunea de a (se) m u m i f i c a. 1. Cf. m u m i f i c a (1). Catacombele. . . ajută foarte mult procesului de mumifiere. SAHIA, U.R.S.S. 46. Mumificarea a fost practicată mai ales de vechii egipteni și este legată de credința despre viața de după moarte, DER III, 440. 2. Proces de uscare, de zbîrcire și de întărire a fructelor, ca urmare a atacului unor ciuperci. Cf. DER. – Pl.: mumificări. – Și: mumifiére s. f. – V. mumifica.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] multiplicand [At: ȘINCAI, Î. 22/19 / Pi: ~nzi ~e / E: ger Multiplikand, […]
1. [DEX '09] MULTIPLICATIV, -Ă, multiplicativi, -e, adj. Care multiplică. ◊ (Gram.) Numeral multiplicativ = […]
1. [DEX '09] MULTIPLICAȚIE, multiplicații, s. f. (Rar) Multiplicare. – Din fr. multiplication, lat. multiplicatio. […]
1. [MDA2] multiplicațiune sf vz multiplicație 2. [DN] MULTIPLICAȚIUNE s.f. v. multiplicație. 3. [Șăineanu, ed. […]
1. [DEX '09] MULTIPLICITATE s. f. Faptul de a fi în număr mare; mulțime; pluralitate, […]
1. [DEX '09] MULTIPOL, multipoli, s. m. 1. Sistem de perechi de sarcini electrice, una […]
1. [DEX '09] MULTIPOLAR, -Ă, multipolari, -e, adj. (Despre mașini electrice) Care are mai multe […]
[MDN '00] MULTIPRELUCRARE s. f. (inform.) prelucrare simultană a două sau mai multe programe. (după […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro