1. [MDA2] moșoi1 smi [At: TDRG / E: moș + -oi] 1 (Reg) Soț al moașei. 2 (Ban) Naș2. 3 (Mun; Dob) Pește nedefinit mai îndeaproape.
2. [MDA2] moșoi2 sm [At: ALEXI, W. / E: nct] (Nob) Alizee.
3. [MDA2] moșoi3 vi [At: LB / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) A mocoși.
4. [DLR] MOȘÓI1 s. m. I. 1. (Regional) Soțul moașei (I 3). Cf. TDRG. S-aibă. . . Și moșoiul de-un caftan. MARIAN, NA. 236. Moșoniu-mi este bărbatul moașii mele. LIUBA-IANA, M. 25, cf. L. COSTIN, GR. BĂN. 140, ALR II/2. 2. (Prin Ban.) Naș2 (I 1). Cf. m o a ș ă (I 4). Cf. ARH. FOLK. III, 49. II. (Prin Munt. și Dobr.) Numele unui pește nedefinit mai de aproape. V. moș (II 1). Cf. ALR I 1 746/932, 990. – Pl.: moșoi. – Moș + suf. -oi.
5. [DLR] MOȘÓI2 s.m. (Neobișnuit) Alizee. Cf. ALEZXI, W. – Etimologia necunoscută.
6. [DLR] M0ȘOÍ3 vb. IV. I n t r a n z. (Regional) A mocoși. Cf. LB, POLIZU, CIHAC, II, 517, DDRF. – Prez. ind.: moșoiesc. – Etimologia necunoscută.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL