Definiție și ce înseamnă modernist

1. [DEX '09] MODERNIST, -Ă, moderniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține modernismului, privitor la modernism, specific modernismului. 2. S. m. și f. Adept al modernismului. – Din fr. moderniste.

2. [MDA2] modernist, ~ă [At: PETICĂ, O. 406 / Pl: ~iști, ~e / E: fr moderniste] 1-6 a Care aparține modernismului (1-6). 7-12 a Privitor la modernism (1-6). 13-18 a Conform cu modernismul (1-6). 19 smf Adept al modernismului (6).

3. [DLRLC] MODERNIST2, -Ă, moderniști, -ste, adj. Privitor la modernism, conform modernismului. Pictură modernistă.

4. [DLRLC] MODERNIST1, moderniști, s. m. Adept al modernismului.

5. [DN] MODERNIST, -Ă adj. Referitor la modernism (2), care aparține modernismului. // s.m. și f. Adept al modernismului (2). [< fr. moderniste].

6. [MDN '00] MODERNIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al modernismului. (< fr. moderniste)

7. [Șăineanu, ed. VI] modernist m. cel ce preferă trecutului gustul modern (în mobile, în artă, în literatură).

8. [Scriban] *moderníst, -ă s. și adj. Animat de ideĭ moderne: preut catolic modernist.

9. [DOOM 3] modernist adj. m., s. m., pl. moderniști; adj. f., s. f. modernistă, pl. moderniste

10. [DOOM 2] modernist adj. m., s. m., pl. moderniști; adj. f., s. f. modernistă, pl. moderniste

11. [DLR] MODERNIST, -Ă adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de modernism, privitor la modernism, conform cu modernismul. Klimt este un pictor modernist; tehnica și concepția sa se deosebesc de tehnica și concepția obișnuită. PETICĂ, O. 406. Oricît de primitiv ar fi fost unul și oricît de modernist ar fi celalt, identitatea fondului este totuși neîndoioasă. LOVINESCU, C. V, 19. Scriitorii și-au exprimat un punct de vedere categoric în privința tentativelor de preluare necritică a experiențelor moderniste. GL 1958, nr. 7, 6/4. Mișcarea modernistă reprezintă în cultura noastră interbelică un moment ce nu poate fi. . . ignorat. SCÎNTEIA, 1967, nr. 7 302. S. m. și f. Adept al modernismului (2). Cf. CADE, DL, DM. – Pl.: moderniști, -ste. – Din fr. m o d e r n i s t e.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] mormânjeală sf [At: TDRG / Pl: nct / E: mormânji + -eală] 1 […]
1. [MDA2] mormânji vt [At: TDRG / Pzi: ~jesc / E: ns cf morânci, mânji] […]
1. [DEX '09] MORMÂNTAL, -Ă, mormântali, -e, adj. 1. De mormânt. ◊ Tăcere (sau liniște) […]
1. [DEX '09] MORMĂI, mormăi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre urși) A scoate sunete scurte […]
1. [DEX '09] MORMĂIALĂ, mormăieli, s. f. Mormăit1. [Pr.: -mă-ia-] – Mormăi + suf. -eală. […]
1. [DEX '09] MORMĂIRE, mormăiri, s. f. Acțiunea de a mormăi și rezultatul ei. – […]
1. [DEX '09] MORMĂIT2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit; […]
1. [MDA2] mormăitor, ~oare a [At: LB / V: ~rnă~, murmui~ / P: ~mă-i~ / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro