1. [MDA2] mesit sm vz misit
2. [Scriban] misít și (vechĭ) mesít m. (ngr. mesitis, vgr. mesites, mijlocitor, d. mésos, mediŭ. V. mesenter și mediŭ). Mijlocitor, comisionar, samsar în afacerĭ comerciale. Telal, acela care duce slugĭ la stăpîn. – Fem. misită, pl. e. V. barîșnic, malercă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL