1. [DEX '09] MINCIUNI, minciunesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A minți. – Din minciună.
2. [MDA2] minciuna v vz minciuni
3. [MDA2] minciuni vt [At: C. PETRESCU, R. DR. 136 / V: ~una / Pzi: ~nesc / E: minciună] (Reg) A minți.
4. [DLRLC] MINCIUNI, minciunesc, vb, IV. Tranz. (Neobișnuit) A minți, a înșela. A minciunit lumea să-și rîdă de lesne-crezători. C. PETRESCU, R. DR. 136.
5. [DOOM 3] minciuni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. minciunesc, 3 sg. minciunește, imperf. 1 minciuneam; conj. prez. 1 sg. să minciunesc, 3 să minciunească
6. [DOOM 2] minciuni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. minciunesc, imperf. 3 sg. minciunea; conj. prez. 3 să minciunească
7. [DLR] MINCIUNA vb. I v. minciuni.
8. [DLR] MINCIUNÍ vb. IV. Tranz. (Regional) A minți (2); a înșela. A minciunii lumea să-și rîdă de lesne-crezâtori. C. PETRESCU, R. DR. 136, cf. IORDAN, L. R. A. 238. Băduliasî prisepia, Cî tursii o minsunia. DIACONU, VR. 191. - Prez. ind.: minciunesc. - Și: minciuna vb. I. PAȘCA, GL., BL XIV, 49. – V. minciună.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL