1. [MDA2] marangoci sm [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ / E: cf marangoz] (Mol) Marangoz.
2. [Scriban] marangóz m., pl. jĭ (turc. maranghoz, d. ngr. marangós, care vine d. it. marangóne, dulgher; bg. marangoz). Dun. de jos. Dulgher care face cheresteaŭa uneĭ corăbiĭ. Fig. Iron. Om de un aspect necivilizat, mitocan: un marangoz din Bădălan (mahalaŭa din vale a Galaților). – În sudu Mold. marangocĭ, pl. tot ocĭ. V. magopeț, cĭofligar, bașcaliu, țuțuĭan.
3. [DGS] marangoci s.m. (reg.) v. Marangoz.
4. [DGS] marangoz s.m. <reg.> marangoci. Marangozul execută lemnăria unei ambarcațiuni.
5. [DLR] MARANGÓCI s. m. (Prin Mold.) Marangoz (1) Cf. SCRIBAN, D. - Pl.: marangoci. Cf. m a r a n g o z.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL