1. [CADE] * INCIZIV I. adj. 1 Care taie; dinți ~i, dinții cei lați din față, destinați să taie alimentele (🖼 2649) ¶ 2 Ⓕ Mișcător. II. sm. Dinte inciziv [fr.].
2. [DN] INCIZIV, -Ă adj. v. incisiv.
3. [Șăineanu, ed. VI] inciziv a. care taie: dinți incizivi, cei dinainte destinați a tăia alimentele; 2. fig. mușcător, satiric: stil inciziv.
4. [Scriban] *incizív, -ă adj. (fr. incisif, d. lat. incísus, part. d. in-cido, -cídere, a tăĭa în. V. inciziune, ucid). Care servește la tăĭat: dințĭ incizivĭ (care-s în față, patru jos și patru sus). Fig. Mușcător, pătrunzător, vehement: stil, discurs inciziv. Adv. A scrie inciziv.
5. [DEX '09] INCISIV2, -Ă, incisivi, -e, adj. Pătrunzător; tăios, mușcător. Stil incisiv. – Din fr. incisif.
6. [MDA2] incisiv1 sm, a [At: CONTEMP. 1948, nr. 112, 14/4 / Pl: ~i / E: fr incisive] 1-2 (Dinte) lat, cu rădăcinile neramificate, aflat în planul anterior al arcadelor dentare, sus și jos, folosit pentru tăierea alimentelor.
7. [MDA2] incisiv2, ~ă a [At: MAIORESCU, D. 137 / Pl: ~i, ~e / E: fr incisif] (D. un evaluator, judecător) 1 Pătrunzător. 2 Foarte sever. 3 Foarte critic.
8. [DLRLC] INCISIV, -Ă, incisivi, -e, adj. (Mai ales în expr.) Dinți incisivi (și substantivat, m.) = dinții lați din față, destinați să taie alimentele; dinți tăietori. ♦ Fig. Tăios, mușcător. V. caustic. Ton incisiv.
9. [DN] INCISIV, -Ă adj. Tăios, mușcător. ♦ Dinți incisivi (și s.m.) = cei patru dinți din față care taie alimentele. [Var. inciziv, -ă adj. / < fr. incisif].
10. [MDN '00] INCISIV2, -Ă adj. (fig.; despre vorbe, stil) pătrunzător, mușcător, sarcastic. (< fr. incisif)
11. [IVO-III] inciziv.
12. [DOOM 3] incisiv1 adj. m., pl. incisivi; f. incisivă, pl. incisive
13. [DOOM 2] incisiv1 adj. m., pl. incisivi; f. incisivă, pl. incisive
14. [MDO] incisiv
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL