1. [DEX '09] IMPUDIC, -Ă, impudici, -ce, adj. Lipsit de pudoare, de rușine; nerușinat, necuviincios. – Din fr. impudique, lat. impudicus.
2. [MDA2] impudic, ~ă a [At: BRĂESCU, V. 73 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr impudique, it impudico, lat impudicus] 1 Care nu este pudic. 2 Nerușinat.
3. [CADE] * IMPUDIC adj. Nerușinat, fără rușine [fr.].
4. [DLRLC] IMPUDIC, -Ă, impudici, -e, adj. Lipsit de pudoare. V. nerușinat.
5. [DN] IMPUDIC, -Ă adj. Nerușinat, necuviincios. [Cf. fr. impudique, lat. impudicus].
6. [MDN '00] IMPUDIC, -Ă adj. lipsit de pudoare; nerușinat, indecent. (< fr. impudique, lat. impudicus)
7. [Scriban] *impudíc, -ă adj. (lat. im-pudícus). Lipsit de castitate: om impudic. Care izbește castitatea: gesturĭ impudice. Adv. În mod impudic. – Fals impúdic. Cp. cu amic.
8. [DOOM 3] impudic adj. m., pl. impudici; f. impudică, pl. impudice
9. [DOOM 2] impudic adj. m., pl. impudici; f. impudică, pl. impudice
10. [IVO-III] impudic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL