1. [DEX '09] HĂRĂNI vb. IV v. hrăni.
2. [MDA2] hărăni v vz hrăni
3. [CADE] ❍ HĂRĂNI = HRĂNI.
4. [DEX '96] HĂRĂNI vb. IV V. hrăni.
5. [DEX '09] HRĂNI, hrănesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A da cuiva să mănânce sau a mânca; a (se) nutri, a (se) alimenta. ◊ Expr. (Refl.) A se hrăni cu vânt = a nu avea ce mânca; a mânca foarte puțin, a ciuguli. 2. Refl. Fig. (Reg.; despre vinuri) A deveni tare datorită vechimii. [Var.: (pop.) hărăni vb. IV] – Din sl. hraniti.
6. [MDA2] arăni v vz hrăni
7. [MDA2] arâni v vz hrăni
8. [MDA2] hrăni [At: PSALT. SCH. 490/19 / V: hăr~, ar~ (arâni) / Pzi: ~nesc / E: vsl хранити] 1-2 vtr (Șfg) A da cuiva să mănânce sau a mânca Si: a (se) alimenta, a (se) nutri. 3-4 vtr (Pex) A (se) întreține. 5-6 vtr (Pex) A(-și) asigura existența cu cele necesare. 7 vt A crește copii. 8 vt A da hrană animalelor. 9 vt (Pex) A crește animale. 10 vt (Îe) A ~ batoza A alimenta batoza cu snopi. 11 vt A da hrană multă și de calitate Si: a îngrășa. 12 vr (Fig; d. vinuri) A deveni tare datorită vechimii. 14 vtr (Mol; șfg) A se sătura de hrană. 15 vr (Îe) A se ~ cu vânt A nu avea ce mânca. 15 (Îae) A mânca foarte puțin Si: a ciuguli. 16-17 vtr (Pex) A(-și) găsi sursa veniturilor necesare traiului. 18 vr (Pex) A-și câștiga existența dintr-o anumită muncă. 19 vr (Fig) A trăi cu cât se poate și cum se poate. 20 vr (Fig) A-și face iluzii. 21 (Jur; înv) A avea uzufructul unei averi. 22 (Slî) A feri.
9. [CADE] ALMA MATER (lat.) = Mamă bună. Expresiune întrebuințată pentru Universitate. Să trăească Alma mater clujană!
10. [DLRLC] HRĂNI, hrănesc, vb. IV. 1. Tranz. (Uneori urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A da cuiva de mîncare; a nutri, a alimenta. Dacă mă vezi așa de jigărit, este că n-are cine să mă hrănească. ISPIRESCU, L., 15. Să-mi lai copilașii, cari dorm acum, și să-i hrănești; apoi să-mi faci bucate. CREANGĂ, P. 289. Să vină la mine că-l voi hrăni cu miez de nucă. EMINESCU, N. 27. Dorul mîndrei unde șede?... Colo-n codrulețul verde, Unde murgul și-l hrănește Și la mîndra se gîndește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286. ◊ Refl. Nu mă hrănisem decît cu borș de pui. NEGRUZZI, S. I 220. Eu, vere, te-aș întreba... Cu ce hrană te hrănești De nici vara nu muncești? ALECSANDRI, P. P. 314. ◊ Fig. Băteau inimile în piepturile a 35000 de romîni, hrănind parcă o singură conștiință, aceea a datoriei de împlinit. D. ZAMFIRESCU, R. 236. Inima hrănește o tainică dorință. ALECSANDRI, P. I 133. (Refl.) În agitata și scurta lui viață, Pușkin s-a hrănit, desigur, cu ideile revoluționarilor decembriști. SADOVEANU, E. 210. Din sînul maicii mele, născut în griji, necazuri, Restriștea mi-a fost leagăn, cu lacrimi m-am hrănit. ALEXANDRESCU, P. 28. ◊ Expr. A se hrăni cu vînt = a nu avea ce mînca. ♦ Fig. (Cu privire la o mașină, la foc etc.) A alimenta, a întreține. Tîrîi înlăuntru un munte întreg de vreascuri și de uscături, care ar fi fost îndeajuns să hrănească pentru veșnicie focul nestins pe altarele Vestei. HOGAȘ, M. N. 167. Alții stau sus pe batoze și hrănesc mașina, care le smulge snopii. VLAHUȚĂ, la TDRG. ♦ (Rar) A întreține (pe cineva). Acum am douăzăci de ani și nu pot a mai răbda ca să fiu tractarisît (= tratat) ca un copil și ca să mă hrănești mai mult. KOGĂLNICEANU, S. 96. ◊ Refl. Știu foarte bine că eu costisesc o mulțime de bani... Vreu să mă hrănesc eu sîngur. KOGĂLNICEANU, S. 105. 2. Refl. Fig. (Regional; adesea urmat de determinări introduse prin prep. «de») A-i fi de ajuns, a se sătura de ceva (mai ales de lucruri neplăcute). Se hrănise și Noe de stat la cușcă. ȘEZ. II 3. – Variantă: (popular) hărăni (DELAVRANCEA, S. 206, TEODORESCU, P. P. 290) vb. IV.
11. [Șăineanu, ed. VI] hrăni v. 1. a nutri, a întreține vieața prin mijlocul alimentelor: pâinea hrănește pe om; 2. fig. a întreține, a face să dureze: a hrăni ură, dorințe.
12. [Scriban] hărănésc, V. hrănesc.
13. [Scriban] hrănésc v. tr. (vsl. hraniti, a păzi, a nutri; rus. hranitĭ, a păzi). Vechĭ. Feresc, păzesc. Azĭ. Nutresc, daŭ mîncare. Fig. Întrețin, fac să dureze: promisiunea hrănește speranța. – Pin vest și hărănesc.
14. [DOOM 3] hrăni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hrănesc, 3 sg. hrănește, imperf. 1 hrăneam; conj. prez. 1 sg. să hrănesc, 3 să hrănească
15. [DOOM 2] hrăni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hrănesc, imperf. 3 sg. hrănea; conj. prez. 3 să hrănească
16. [DE] HONOS ALIT ARTES (lat.) onoarea hrănește artele – Cicero, „Tusculanea disputationes”, I, 2, 4. Prețuirea este un puternic stimulent al creației.
17. [DE] QUI UTITUR MENDACIIS HIC PASCIT VENTOS (lat.) cine se bizuie pe minciuni se hrănește cu vânt – În românește: cine seamănă minciună culege vânt.
18. [CECC] Alma mater (lat. „Mamă care te hrănește”) – Astfel au fost denumite Cibela, zeița naturii, și Ceres, zeița vegetației. Poeții latini au întrebuințat apoi această expresie spre a desemna patria. lar mai tîrziu ea a devenit o caracterizare pentru universități, în sensul că ele sînt ca o mamă care dă hrană spirituală. Cu aceeași semnificație se folosește uneori, în loc de „alma mater”, expresia „alma parens”. „Scînteia” nr. 6861 publică despre cercetările universitare o pagină cu titlul: „ALMA MATER poate fi un centru activ al științei românești”. LIT.
19. [CECC] Der Krieg ernährt den Krieg (germ. „Războiul război hrănește”) – replică din Piccolomini (act. I, sc. 2) de Fr. Schiller, ajunsă proverb german. În această piesă (a doua din trilogia Wallenstein, apărută în 1799), marele poet și dramaturg german, prin cuvintele de mai sus rostite de generalul Isolani, vrea să înțeleagă că un război generează altul. Tot Schiller, în Moartea lui Wallenstein (a treia piesă din aceeași trilogie), spune prin gura lui Max Piccolomini: „Der Krieg ist schrecklich, wie des Himmels Plagen” (Războiul e înspăimîntător ca plăgile cerului) act. II, sc. 2. LIT.
20. [CECC] Honos alit artes (lit. „Onoarea hrănește artele”) – Cicero, Tusculane (I, 2, 4). Maxima nu trebuie interpretată stricto sensu, căci, pentru artiști, numai honos n-ar fi desigur o hrană suficientă. Dar aici nu e vorba de plată, ci de răsplată. Cicero se referă la hrană sufletească, la stimul, în sensul că recompensa morală a artiștilor pentru strădaniile lor e onoarea care li se acordă, reputația de care se bucură, succesul public. De aceea, pentru mai multă precizie, se adaugă uneori: „laurii hrănesc artele, iar artele pe artiști”. LIT.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL