Definiție și ce înseamnă hipopotam

1. [DEX '09] HIPOPOTAM, hipopotami, s. m. Mamifer erbivor nerumegător, mare și greoi, cu capul mare, labele scurte, cu pielea groasă și fără păr, care trăiește în fluviile și în lacurile din Africa Ecuatorială (Hippopotamus amphibius). – Din fr. hippopotame.

2. [MDA2] hipopotam sm [At: BOGZA, C. O. 251 / Pl: ~i / E: fr hippopotame, gr ἱπποποταμός] Mamifer pahiderm, mare și greoi, cu picioarele scurte, cu pielea groasă și fără păr, care trăiește în fluviile și în lacurile din Africa ecuatorială (Hippopotamus amphibius).

3. [DEX '96] HIPOPOTAM, hipopotami, s. m. Mamifer erbivor nerumegător, mare și greoi, cu pielea groasă și fără păr, care trăiește în fluviile și în lacurile din Africa ecuatorială (Hippopotamus amphibius). – Din fr. hippopotame.

4. [DLRLC] HIPOPOTAM, hipopotami, s. m. Mamifer mare și greoi, cu pielea groasă și fără păr, cu picioarele scurte și groase, foarte mult vînat pentru fildeșul care se obține din incisivii săi și care e superior celui de elefant; trăiește în fluviile și lacurile din Africa ecuatorială, hrănindu-se cu ierburi (Hippopotamus amphibius). Un hipopotam ca un burghez rumen și bine instalat, care-și are baia la domiciliu, a ieșit și pozează pentru nudul lui trandafiriu. ANGHEL, PR. 113.

5. [DN] HIPOPOTAM s.m. Mamifer pahiderm mare și greoi, cu picioarele scurte, care trăiește în fluviile și lacurile Africii ecuatoriale. [< fr. hippopotame, cf. lat. hippopotamus, gr. hippopotamos < hippos – cal, potamos – rîu, fluviu].

6. [MDN '00] HIPOPOTAM s. m. 1. pahiderm amfibiu, erbivor, mare și greoi, cu picioarele scurte, care trăiește în fluviile și lacurile din Africa ecuatorială. 2. (fam.) om masiv. (< fr. hippopotame)

7. [Șăineanu, ed. VI] hipopotam m. mare mamifer, pachiderm și amfibiu, care trăiește în fluviile Africei.

8. [MDA2] ipopotam sm vz hipopotam

9. [Scriban] *ipopotám m. (fr. hippopotame, d. vgr. ῾ippopótamos, d. ῾ippos, cal, și potamós, fluviŭ). Un mamifer pahiderm foarte gros, lung pînă la 4 metri, cu pelea fără păr. (Trăĭește pe malurile fluviilor Africiĭ, de ordinar în apă. Fildeșu luĭ e maĭ frumos și maĭ fin de cît al elefantuluĭ). Fig. Iron. Persoană enormă orĭ cu nas enorm.

10. [DOOM 3] hipopotam s. m., pl. hipopotami

11. [DOOM 2] hipopotam s. m., pl. hipopotami

12. [MDO] hipopotam

13. [IVO-III] ipopotam.

14. [DE] HIPOPOTÁM (< fr.; {s} hipo2- + gr. potamus „râu”) s. m. Mamifer erbivor nerumegător, cu corpul masiv (până la 4,5 t) și o lungime de c. 4-5 m; are capul mare, labele scurte și pielea lipsită de păr (Hippopotamus amphibius). Trăiește în fluviile și lacurile din Africa Ecuatorială. ◊ H. pitic, specie rară, cu o lungime de 1,70-1,85 m și o greutate de c. 2,50-2,70 t (Choeropsis liberiensis). Vânarea lui este interzisă.

15. [Argou] hipopotam, hipopotami s. m. (prst., peior.) bărbat dezagreabil, obez, de o virilitate îndoielnică

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Șăineanu, ed. VI] îndoeală f. 1. acțiunea de a(se) îndoi: pozițiune șovăitoare între două lucruri […]
[Șăineanu, ed. VI] îndoelnic a. 1. supus îndoelii: rezultatul e îndoelnic; 2. neîndestulător: lumină îndoelnică. […]
[MDA2] îndogăți vr [At: RĂDULESCU-CODIN, Î. 322 / Pzi: ~țesc / E: nct] (Reg) A […]
1. [DEX '09] ÎNDOIALĂ, îndoieli, s. f. 1. Neîncredere; ezitare, șovăială; îndoire. ◊ Loc. adv. […]
[DAR] îndoiat, -ă, adj. (reg., înv.) 1. îndurerat. 2. plin de îndoieli, fără credință; bănuitor. […]
1. [MDA2] îndoiciune sf [At: DOSOFTEI, V. S. 130 / P: ~do-i~ / Pl: ~ni […]
1. [DEX '09] ÎNDOIELNIC, -Ă, îndoielnici, -ce, adj. Care provoacă îndoială, care nu poate fi […]
1. [MDA2] îndoime sf [At: MINEIUL (1776) 40 2/2 / P: ~do-i~ / Pl: ~mi […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro