1. [DEX '09] HIPOFAG, -Ă, hipofagi, -ge, adj. Care se hrănește cu carne de cal. – Din fr. hippophage.
2. [MDA2] hipofag, ~ă a [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~agi, ~age / E: fr hippophage] Care se hrănește cu carne de cal.
3. [DEX '96] HIPOFAG, -Ă, hipofagi, -ge, adj. Care mănâncă carne de cal. – Din fr. hippophage.
4. [DN] HIPOFAG, -Ă adj. Care mănîncă carne de cal. [< fr. hippophage].
5. [MDN '00] HIPOFAG, -Ă adj. care se hrănește cu carne de cal. (< fr. hippophage)
6. [Scriban] *ipofág, -ă s. și adj. (vgr. ῾ippos, cal, și -fag din antropofag). Care mînîncă carne de cal.
7. [DOOM 3] hipofag adj. m., pl. hipofagi; f. hipofagă, pl. hipofage
8. [DOOM 2] hipofag adj. m., pl. hipofagi; f. hipofagă, pl. hipofage
9. [DETS] HIPO- „cal, cabaline”. ◊ gr. hippos „cal” > fr. hippo-, germ. id., engl. id. > rom. hipo-. □ ~camp (v. -camp), s. m., 1. Animal fabulos cu corp de cal, cu două picioare și terminat printr-o coadă de pește, care trăgea carul lui Neptun. 2. Pește teleostean marin, lipsit de înotătoarea caudală, avînd capul asemănător cu al calului. 3. Circumvoluție internă a encefalului, situată în planșeul inferior al ventriculului lateral; sin. cornul lui Amon; ~drom (v. -drom), s. n., teren amenajat pentru desfășurarea concursurilor hipice; ~fag (v. -fag), adj., care se hrănește cu carne de cal; ~fagie (v. -fagie), s. f., întrebuințare a cărnii de cal în alimentație; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă morbidă de cai; ~id (v. -id), adj., asemănător calului; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în hipologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază anatomia și fiziologia calului; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care se ocupă cu clasificarea cailor după anumite măsurători; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat utilizat la măsurarea diferitelor dimensiuni corporale ale cailor; ~mobil (v. -mobil), adj., pus în mișcare de cai; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază bolile și defectele calului; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., disciplină care tratează despre creșterea și exploatarea calului; ~tomie (v. -tomie), s. f., disecție a calului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL