Definiție și ce înseamnă hazuliu

1. [DEX '09] HAZULIU, -IE adj. v. hazliu.

2. [MDA2] hazuliu, ~ie a vz hazliu

3. [CADE] ❍ HAZULIU 1 – HAZLIU ¶ 2 Nurliu: fata-i hazulie și m’a fărmăcat de-acum (CRG.).

4. [DEX '96] HAZULIU, -IE adj. V. hazliu.

5. [DEX '09] HAZLÂU, -ÂIE adj. v. hazliu.

6. [DEX '09] HAZLIU, -IE, hazlii, adj. 1. Spiritual, plin de haz, de umor; vesel. 2. Atrăgător, plăcut, simpatic, nostim. [Var.: (rar) hazlâu, -âie, hazuliu, -ie adj.] – Haz + suf. -liu.

7. [MDA2] hazlâu, ~ie a vz hazliu

8. [MDA2] hazliu, ~ie a [At: CONACHI, P. 151 / V: ~lâu, ~zul~ / Pl: ~ii / E: haz + -lin] 1 Plin de umor Si: hazos (1). 2 Vesel. 3 Simpatic. 4-5 Caraghios (1-2).

9. [CADE] HAZLIU adj. Plin de haz, nostim, spiritual; plăcut; glumeț, vesel: îi plăcea să povestească despre lucruri plăcute și hazlii (CAR.); nu știa ce să mai facă de bucurie că are un băiet așa de ~ (CRG.).

10. [DEX '96] HAZLÂU, -ÂIE adj. V. hazliu.

11. [DLRLC] HAZLIU, -IE, hazlii, adj. 1. Spiritual, plin de haz, de umor. Stare sufletească ce culminează în acea hazlie întîmplare a celor două cucoane care... sfîrșesc prin a se muta una în locul alteia! IBRĂILEANU, SP. CR. 241. Unii îmi zic ritor hazliu, Alții îmi zic palavragiu! ALECSANDRI, T. I 235. ♦ Vesel. Ce mai flăcăi sînteți și voi... fiți mai hazlii, că doar nu v-a tors mama pe limbă. CONTEMPORANUL, V. 297. 2. Atrăgător, simpatic, plăcut, nostim. Baba nu știa ce să facă de bucurie că are un băiet așa de chipos, de hazliu, de gras și învălit ca un pepene. CREANGĂ, P. 76. O prea dulce și hazlie fericire! CONACHI, P. 151. – Variante: hazlîu, -îie (DELAVRANCEA, S. 12), hazuliu, -ie (CREANGĂ, P. 164) adj.

12. [DLRLC] HAZLÎU, -ÎIE adj. v. hazliu.

13. [Șăineanu, ed. VI] hazliu a. ce are haz, plăcut, nostim: ian mai spune, că ești hazliu de tot AL.

14. [Scriban] hazlíŭ, -íe adj. (d. haz). Cu haz, plăcut, nostim: persoană, glumă hazlie. – În Mold. și hăzos, -oásă (rev. I. Cr. 14, 44).

15. [Scriban] hăzós, V. hazliŭ.

16. [DOOM 3] hazliu adj. m., f. hazlie; pl. m. și f. hazlii

17. [DOOM 2] hazliu adj. m., f. hazlie; pl. m. și f. hazlii

18. [MDO] hazliu

19. [IVO-III] hazliu.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Șăineanu, ed. VI] îndoeală f. 1. acțiunea de a(se) îndoi: pozițiune șovăitoare între două lucruri […]
[Șăineanu, ed. VI] îndoelnic a. 1. supus îndoelii: rezultatul e îndoelnic; 2. neîndestulător: lumină îndoelnică. […]
[MDA2] îndogăți vr [At: RĂDULESCU-CODIN, Î. 322 / Pzi: ~țesc / E: nct] (Reg) A […]
1. [DEX '09] ÎNDOIALĂ, îndoieli, s. f. 1. Neîncredere; ezitare, șovăială; îndoire. ◊ Loc. adv. […]
[DAR] îndoiat, -ă, adj. (reg., înv.) 1. îndurerat. 2. plin de îndoieli, fără credință; bănuitor. […]
1. [MDA2] îndoiciune sf [At: DOSOFTEI, V. S. 130 / P: ~do-i~ / Pl: ~ni […]
1. [DEX '09] ÎNDOIELNIC, -Ă, îndoielnici, -ce, adj. Care provoacă îndoială, care nu poate fi […]
1. [MDA2] îndoime sf [At: MINEIUL (1776) 40 2/2 / P: ~do-i~ / Pl: ~mi […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro