1. [DEX '09] GOSPODĂROS, -OASĂ, gospodăroși, -oase, adj. (Despre oameni) Care dovedește pricepere și chibzuință în conducerea unei gospodării, a unei instituții, organizații etc. – Gospodar + suf. -os.
2. [MDA2] gospodăros, ~oasă a [At: GHIBĂNESCU, ap. TDRG / Pl: ~oși, ~oase / E: gospodar + -os] (D. oameni) 1 Gospodar (8). 2 Econom.
3. [CADE] ❍ GOSPODĂROS adj. Mold. Bucov. Care îngrijește bine de gospodăria lui, care se ocupă de toate amănuntele gospodăriei; econom: era foarte ~ și-i plăcea să se facă fie-care lucruri cu rînduială (SAD.).
4. [DEX '96] GOSPODĂROS, -OASĂ, gospodăroși, -oase, adj. (Despre oameni) Care dovedește pricepere și manifestă interes, pasiune în conducerea unei gospodării (personale, de stat etc.), a unei instituții, organizații etc. – Gospodar + suf. -os.
5. [DLRLC] GOSPODĂROS, -OASĂ, gospodăroși, -oase, adj. Care își îngrijește bine gospodăria. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare lucru cu rînduială. SADOVEANU, O. A. I 163.
6. [DCR2] gospodăros, -oasă adj. Econom(icos) ◊ „A prevedea urmările risipei și a acționa în consecință înseamnă a gospodări nu numai propriul buzunar, dar și avuția națiunii. Românul este un om gospodăros, a zis el, și am reținut rezonanța acestui adjectiv: «gospodăros»!” Sc. 11 I 78 p. 1 (din gospodar + -os)
7. [Scriban] gospodărós, -oásă adj. (d. gospodar). Om căruĭa îĭ place să aĭbă o bună gospodărie.
8. [DOOM 3] gospodăros adj. m., pl. gospodăroși; f. gospodăroasă, pl. gospodăroase
9. [DOOM 2] gospodăros adj. m., pl. gospodăroși; f. gospodăroasă, pl. gospodăroase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL